TURISMUL – MOTOR DE DEZVOLTARE A ECONOMIEI ROMÂNEȘTI Viziune și acțiuni 2009 - 2011 Capitole  Situația actuală a turismului românesc  Investiții în infrastructura de interes turistic • finanțate din bani europeni • finanțate prin programe guvernamentale  Marketing și promovare turistică SITUAȚIA ACTUALĂ A TURISMULUI ROMÂNESC Bani alocaţi turismului  Evoluţia fondurilor disponibile pentru turismul românesc Situaţia actuală a turismului românesc  declarații Taleb Rifai, secretar general OMT:  “România are o strategie şi o viziune care se îndreaptă în direcţia bună, atunci când se concentrează pe Carpaţi şi Deltă.”  “Organizarea concursurilor muzicale, a meciurilor de box sau de fotbal, a evenimentelor sportive sau culturale este o investiție inteligentă, o investiție care merită. Este o tendință turistică mondială, nu e specifică doar anumitor țări.” Situaţia actuală a turismului românesc (continuare)  Datele INS arată creșteri constante, începând din 2010: Turiști străini, capitolul sosiri în unități de cazare  creşterea cu 5,6% în 2010 faţă de 2009  creşterea cu 11,6% în 2011 faţă de 2010 (primele 7 luni) Turiști români  plus 14,6% în 2011 faţă de 2010 la capitolul sosiri în unități de cazare, (primele 7 luni)  plus 29,2% în iulie 2011, față de iulie 2010, la capitolul înnoptări Situaţia actuală a turismului românesc (continuare)  Unități de cazare clasificate din 2009 până în prezent: Tip structură Hoteluri Hoteluri apartament Total hoteluri Pensiuni TOTAL nr. nr. unități camere nr. locuri 298 11.100 22.397 25 323 947 1.270 1.087 12.187 8.546 20.733 2.234 24.631 16.256 40.887 sursa: Direcția Generală Turistică - MDRT Situaţia actuală a turismului românesc (continuare)  TUI şi Neckermann au revenit în România, începând din 2010 şi 2011. Cei doi mari operatori europeni de turism au inclus destinaţii româneşti în cataloagele lor, ceea ce arată încrederea pe care o au faţă de politicile Guvernului în domeniul turismului  Principiile acţiunilor guvernamentale în domeniul turismului:  susţinerea iniţiativelor autorităţilor publice locale  parteneriatul cu industria de turism  colaborarea cu asociaţii din domeniu Situaţia actuală a turismului românesc (continuare)  Documente strategice programatice: pentru prima dată, România are strategii şi planuri de acţiune pe termen mediu şi lung pentru dezvoltarea durabilă a turismului românesc:  Strategia de creare şi promovare a brandului naţional de turism  Strategia naţională de dezvoltare a turismului balnear  Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului  Strategia de dezvoltare a sudului litoralului românesc  Planul strategic şi operaţional de marketing turistic al României 2011-2015  Planul strategic şi operaţional de marketing turistic pentru Bucureşti 2011-2015 INVESTIȚII ÎN INFRASTRUCTURA DE INTERES TURISTIC FINANȚATE DIN BANI EUROPENI Investiţii în infrastructura turistică POR, Axa 5 Finanţare europeană prin Programul Operaţional Regional, Axa 5 - Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului:  Buget alocat pe perioada 2007-2013: 612 milioane euro  contractarea întregului buget până la finalul anului 2011 Domeniul major de intervenţie 5.1 „Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural”  Buget alocat: 235 milioane euro, din care 93% deja contractat pentru 53 de proiecte  Domeniul major de intervenţie 5.2 „Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism”  Buget alocat: 330 milioane euro, din care 68% deja contractat pentru 74 de proiecte Investiţii în infrastructura turistică exemple - POR, Axa 5, DMI 5.1            reabilitarea centrului cultural istoric, Barlad reabilitarea Cetatii de scaun a Sucevei si a zonei de protectie repararea, reabilitarea si modernizarea obiectivului de patrimoniu muzeul de arta Ion Irimescu, Falticeni restaurarea si conservarea patrimoniului cultural si modernizarea infrastructurii conexe la Manastirea Moldovita, judetul Suceava restaurarea si conservarea patrimoniului cultural si modernizarea infrastructurii conexe la Manastirea Sucevita, judetul Suceava restaurarea si conservarea patrimoniului cultural si modernizarea infrastructurii conexe la Manastirea Dragomirna, judetul Suceava restaurare si punere in valoare zona istorica si culturala Curtea Domneasca, Piatra Neamt reabilitarea si integrarea turistica a ansamblului monument istoric "Sf. Sava", Iasi restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural, crearea/modernizarea infrastructurilor conexe din zona Casei Ventura, Botosani, in vederea amenajarii muzeului etnografic al judetului Botosani reabilitarea si dezvoltarea turistica a monumentului istoric Biserica Banu, Iasi Ansamblul Monument Istoric Biserica "Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul" si situl arheologic Zona Curtilor Domnesti - Vaslui. Restaurare, consolidare si valorificare turistica Investiţii în infrastructura turistică exemple - POR, Axa 5, DMI 5.1 - continuare                Drumul de glorie al armatei romane in primul razboi mondial, judetul Vrancea restaurarea si reabilitarea a doua cladiri de patrimoniu din Mun.Tulcea incluse in circuitele turistice regionale consolidarea si reabilitarea Casei de Cultura Tecuci reabilitare Muzeu judetean Buzau HIPERB-Muzeu al secolului XXI pentru turistii din Constanta reabilitarea cladirii de patrimoniu din str. Ana Aslan Biblioteca Judeteana "Panait Istrati", Braila conservarea si promovarea culturii traditionale locale pentru dezvoltarea turismului brailean reabilitare Monument Triumfal Tropaeum Traiani restaurare si punere in valoare a Ansamblului Medieval al fostei Manastiri Varbila, Prahova reabilitarea patrimoniului cultural din statiunea Busteni restaurare Ansamblu medieval al fostei Manastiri Apostolache consolidare-restaurare si valorificare turistica Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului din Golestii-Badii, Topoloveni consolidare-restaurare si valorificare turistica Biserica cu hramul Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril, Inuri, Topoloveni restaurarea, realizarea picturilor interioare, a frescelor si anexelor bisericii Sf Dumitru din comuna Potologi, judetul Dambovita Investiţii în infrastructura turistică exemple - POR, Axa 5, DMI 5.1 - continuare                 reabilitare Centru Istoric Vechi, Municipiul Arad reabilitarea zonei urbane „Dealul Cetatii Deva” restaurarea si refunctionalizarea Castelului Huniade al Muzeului Banatului Timisoara Circuitul targurilor medievale din Transilvania de Nord Revitalizarea cetatii Oradea in vederea introducerii in circuitul turistic: Restaurarea patrimoniului istoric si cultural al Consiliului Judetean Salaj Restaurarea si valorificarea durabila a bisericii romano-catolice Calvaria Circuitul bisericilor de lemn din Transilvania de Nord Restaurarea si reabilitarea ansamblul bisericii de lemn Sf. Arhangheli Mihail si Gavril -Rebrisoara, jud. Bistrita Nasaud, in vederea introducerii acesteia in circuitul turistic Reabilitare Centru Istoric Traseul Estic, Traseul Sudic, Traseul Nordic Fortificatia de tip Vauban – Alba Iulia Reabilitarea si extinderea infrastructurii turistice in orasul Rupea Conservarea monumentului patrimoniu Biserica Evanghelica Sibiu prin restaurarea cladirii Reamenajare si conservare cetatea medievala Tirgu Mures punerea in valoare biserici fortificate sasesti din Transilvania Reabilitare si consolidare Muzeu Nicolae Minovici Consolidare, restaurare si conservare Casa Cesianu Investiţii în infrastructura turistică exemple - POR, Axa 5, DMI 5.1 - continuare            restaurarea si valorificarea turistica durabila a monumentului istoric Manastirea Fortificata Comana si modernizarea infrastructurii conexe restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural precum si crearea/ modernizarea infrastructurii conexe in zona Ansamblului Brancovenesc Potlogi restaurare, consolidare, punere in valoare si introducere in circuitul turistic al complexului arhitectural medieval al fostei manastiri Negoiesti - Soldanu, judetul Calarasi dezvoltarea infrastructurii turistice a Municipiului Campulung prin reabilitarea zonei istorice si de agrement Complex Parc Kretulescu consolidare, restaurare si modernizare la sectia de istorie-arheologie a Muzeului Olteniei Craiova consolidare, restaurare Palatul Jean Mihail - Muzeul de Arta Craiova consolidare, restaurare si refunctionalizare cu valorificare patrimoniu cultural - imobil str. Brestei, nr. 24, Craiova reabilitarea Palatului Cultural: Theodor Costescu si Cetatea Severinului reabilitarea Complexului Muzeul Regiunii Portile de fier si valorificarea lui ca produs turistic consolidare- restaurare si valorificare turistica ansamblul bisericii Sf Nicolae – Amaradia, judetul Dolj consolidare - restaurare si valorificare turistica Biserica cu Hramul "Adormirea Maicii Domnului" si "Sf. Pantelimon" – Mantuleasa, judetul Dolj Investiţii în infrastructura turistică exemple - POR, Axa 5, DMI 5.2                 Modernizare si extindere Hotel Roman, jud.Neamt Extindere Complex Hotelier Mariko INN, jud.Neamt extinderea si modernizarea hotelului Belvedere, jud.Botosani Rocom - rolul hotelului central - concept inovativ in modernizarea infrastructurii de turism a judetului Neamt Parc Montan de Iarna Dealu Negru, Vatra Dornei Dezvoltarea infrastructurii turistice pe masivul Cozla, jud.Neamt Centrul de agrement Royal, jud.Iasi Extindere imobil spatii de cazare pe teren proprietate, amenajare parcare privata, jud.Iasi Extindere, modernizare si mansardare pensiune si restaurant, jud.Botosani Crearea infrastructurii de agrement, pensiune "Poiana verde", Slanic Moldova, jud.Bacau Modernizare si supraetajare hotel Dumbrava din municipiul Bacau Zona de agrement Ciric, jud.Iasi Modernizare, extindere hotel Alpin, jud. suceava constructie centru spa si club la pensiunea Sandru, Campulung Moldovenesc, jud.Suceava Modernizare si extindere motel "Casa Arcasului" din Targu Neamt, jud.Neamt Extinderea si modernizarea pensiunii turistice El quatro, Voronet, jud.Suceava Investiţii în infrastructura turistică exemple - POR, Axa 5, DMI 5.2 - continuare            Modernizare structura de cazare, extindere receptie si modernizare restaurant, hotel Doina, Targu Neamt, jud.Neamt Ridicarea calitatii serviciilor turistice ale pensiunii "Leaganul Bucovinei" prin extinderea si modernizarea infrastructurii de primire turistica, jud.Suceava Modernizare prin extindere si transformare cabna Valea cu Pesti in complex turistic si agrement 4 stele S.C. Valea cu Pesti S.A., jud. Arges Reabilitarea parcului balnear din statiunea Amara Modernizarea infrastructurii de turism a SC Resalcom SA in vederea diversificarii serviciilor turistice, Targoviste Modernizarea infrastructurii si cresterea calitatii serviciilor turistice in statiunea Busteni Extinderea pensiunii Marald, amenajarea unei parcari, bransamente utilitati, ziduri de sprijin, imprejmuire teren, in statiunea Sinaia Complex turistic de natatie Targoviste Dezvoltarea zonei turistice Pucioasa - reabilitare si modernizare drumuri de interes local in statiunea turistica Pucioasa Amenajare faleza turistica in municipiul Orsova-Etapa a II-a Palace Govora SPA- Servicii cazare, promovare si dezvoltare turism balnear, agrement turistic, Valcea Investiţii în infrastructura turistică   exemple - POR, Axa 5, DMI 5.2 - continuare                   Modernizare Hotel Select - Baile Olanesti Reabilitarea infrastructurii turistice a statiunii balneare Baile Govora Modernizare Complex Hotelier Gorj Extindere complex hotelier "Senator" in orasul Slatina Extindere Complex Hotelier Tisa construire piscina si amenajare teren, jud.Valcea Centrul Turistic President, jud. Valcea Amenajare teren activitati sportive pentru Motel Class in localitatea Brezoi, Judetul Valcea Mirajul Oltului - Extindere infrastructura turistica de agrement a statiunii Calimanesti - Caciulata Realizarea sistemului integrat de Salvare Montana a judetului Gorj Extindere imobil existent, SC Vacanta SRL, jud.Hunedoara Reabilitarea infrastructurii Statiunii Geaogiu Bai Baza de agrement cu terenuri de golf, de sport, piscine, functiuni complementare, cai de acces, parcari, utilitati aferente bazei de agrement, Comuna Fântânele, Judetul Arad Modernizare structura de agrement turistic Straja, jud.Hunedoara Modernizare si extindere Complex turistic "Steaua Muresului", Comuna Rapoltu Mare, jud. Hunedoara Drumul Sarii, Sovata Extindere Hotel Criss-Bucuresti Investiţii în infrastructura turistică   exemple - POR, Axa 5, DMI 5.2 - continuare                    Extindere hotel ,,NEVIS'' in ORADEA, judetul BIHOR Balneo-turism de 4 stele in statiunea Baile Felix prin extinderea hotelului President Dezvoltarea infrastructurii de turism balnear (Turda-Singeorz) Parc acvatic Aquastar, jud.Satu Mare Extindere Parc Balnear Baile Figa cu Mini Aqua Land extinderea capacitatii de cazare si modernizarea Hotelului Oliver, jud.Brasov Extindere pensiune "Escalade" in Poiana Brasov Modernizare si extindere Hotel Grand - Tg Mures Modernizarea complexului hotelier Ciucas prin amenajarea unei baze de agrement si SPA - Localitate Baile Tusnad Modernizarea salvarii montane in jud. Harghita Parc auto pentru sporturi cu motor, CJ Mures Amenajarea domeniului schiabil in comuna Jina, arealul turistic Marginimea Sibiului Modernizare si extindere Hotel "Casa turistilor", Paltinis, jud. Sibiu Extindere si modernizare hotel existent, ridicare grad confort - SC Carmen - Ana International SRL, oras Predeal, jud. Brasov Reabilitare corp vechi Hotel Parc si dotare cu utilaje, Alba Iulia Investitii în infrastructura de agrement a Complexului Turistic Ferma Panicel, judetul Brasov Valorificarea resurselor turistice natural în zona Mamut – Parcul Dendrologic Dr. Ioan Vlad – Valea Popii din Municipiul Alba Iulia Investiţii în infrastructura turistică   POR, Axa 1 şi Axa 2    Finanţare europeană prin Programul Operaţional Regional, Axa 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor- poli urbani de creştere:  30 de proiecte, în valoare totală de 178 milioane, conţin activităţi dedicate dezvoltării turismului  9 proiecte contractate: în Piatra Neamţ, Bistriţa, Alba Iulia, Sfântu Gheorghe şi Suceava  Finanţare europeană prin Programul Operaţional Regional, Axa 2 – Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport:  43 de contracte de finanţare semnate, în valoare totală de 503 milioane vizează reabilitarea infrastructurii de transport ca suport pentru dezvoltarea turistică Investiţii în infrastructura turistică   exemple proiecte POR, Axa 1 şi Axa 2  Exemple de proiecte cu finanţare europeană: • Regiunea Nord Est:  Modernizare DJ 208S Dolhasca - Probota – proiect care va facilita accesul la Mânăstirea Probota construită în secolul XVI, astăzi parte a patrimoniul cultural UNESCO din România  Modernizare DJ 175B Pojorata - Rarău – proiect ce facilitează la îmbunătăţirea accesului către zona alpina pitorească din masivul Rarău - Giumalău  Reabilitarea şi modernizarea drumului judeţean DJ 156 A, judeţul Neamţ (prin acest drum se asigură accesul la o serie de monumente istorice: Schit Tazlău, M-rea Nechit, M-rea Horaiţa, la obiective turistice Slănic Moldova, Staţiunea Neguleşti, Bălţăteşti) Investiţii în infrastructura turistică   exemple proiecte POR, Axa 1 şi Axa 2 - continuare   • • Regiunea Sud Est:  Modernizare infrastructură de transport către zona turistică Murighiol-Uzlina-Dunavăţ-Lacul Razim – contribuie la îmbunătăţirea accesului în partea de sud-vest a Deltei Dunării, între Braţul Sulina şi Sfântu Gheorghe,  Modernizarea infrastructurii de acces la zonele turistice cu potenţial demonstrat ale judeţului Buzău (atât zona "Vulcanii Noroioşi" va fi pusă în valoare, cât şi alte obiective, cum ar fi staţiunea Sărata Monteoru, Mănăstirea Ciolanu ori Tabăra de sculptură Măgura); Regiunea Sud Muntenia:  Reabilitare şi modernizare infrastructură rutieră în Staţiunea balneo-climaterică Amara Investiţii în infrastructura turistică   exemple proiecte POR, Axa 1 şi Axa 2 - continuare   • • Regiunea Sud Muntenia:  Modernizare DJ 730: Podul Dâmboviţei (DN73 – Dâmbovicioara – Ciocanu – limita județului Braşov): este unul dintre puţinele proiecte de infrastructură rutieră din România dat în folosinţă cu 6 luni înainte de termenul de finalizare al lucrărilor. Acest drum, care leagă unele dintre cele mai căutate obiective turistice din judeţul Argeş facilitează accesul în masivul Piatra Craiului, traversează Cheile Dâmbovicioarei, şi ajunge aproape de Peştera Dâmbovicioarei şi Cetatea Orăţia. Regiunea Sud Vest Oltenia:  Reabilitare drumuri judetene DJ 665 şi DJ 675C – Gorj care leagă comunele Crasna - Baia de Fier şi Polovragi.  Modernizare şi consolidare DJ 670 Marga –Baia de Arama (oferă posibilitatea dezvoltării turismului în această zonă cu resurse turistice deosebite – peşteri) Investiţii în infrastructura turistică   exemple proiecte POR, Axa 1 şi Axa 2 - continuare   • • Regiunea Vest:  Modernizare tronson Juliţa-Mădrigeşti, din sud-vestul Munţilor Apuseni, în vecinătatea patrulaterului aurifer şi a resurselor de ape termale dispuse pe aliniamentul OradeaTinca-Moneasa  Modernizare DJ 582 Valiug - Slatina Timiş, din judeţul Caras-Severin (punerea în valoare a potenţialului natural şi antropic) Regiunea Nord Vest:  Modernizarea infrastructurii de acces către zona Răchiţele – Prislop – IC Ponor  Reabilitarea şi modernizarea DJ 763 Sudrigiu – Pietroasa – Cabana Padiş Aceste proiecte vor contribui la îmbunătăţirea accesului către zona carstică pitorească din Apuseni – Cetăţile Ponorului – Platoul Padiş Investiţii în infrastructura turistică   exemple proiecte POR, Axa 1 şi Axa 2 - continuare   • • Regiunea Centru:  Valorificarea potenţialului turistic şi economic al Văii Aiud prin reabilitarea DJ 107 M: localizat în estul Munţilor Trascău, uneşte valea Aiudului de cea a Arieşului. Zonă renumită pentru peisajele carstice deosebite dar şi pentru numeroase trasee de alpinism şi escaladă  Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii generale şi de turism în arealul Mărginimea Sibiului – DJ 106E: drumul străbate o zonă care include 18 localităţi, din sud-vestul judeţului Sibiu, toate având o moştenire culturală, etnografică, arhitecturală şi istorică unică. Regiunea Bucureşti Ilfov:  Modernizare sistem rutier pe DJ 301B, DN3 - Mănăstirea Pasărea – Cozieni unul dintre cele mai importante căi de acces catre Mânăstirea Pasărea , permite îmbunătăţirea accesului turiştilor spre Manăstire şi Muzeul aferent INVESTIȚII ÎN INFRASTRUCTURA DE TURISM FINANȚATE PRIN PROGRAME GUVERNAMENTALE Investiţii în infrastructura turistică   Program guvernamental   Subprograme naţionale de investiţii în infrastructura de turism derulate în perioada 2009-2011  Schi în România  Dezvoltarea infrastructurii turistice în zona montană înaltă  Dezvoltarea echilibrată şi integrată a staţiunilor balneoclimaterice  Dezvoltarea echilibrată şi integrată a zonei turistice din Delta Dunării şi a staţiunilor de pe litoralul Mării Negre  Dezvoltarea infrastructurii turistice culturale  Dezvoltarea infrastructurii turistice în mediul urban Investiţii în infrastructura turistică   Subprogram Schi în România    Autorităţile locale derulează cu sprijinul MDRT investiţii pentru dezvoltarea sau modernizarea unor domenii schiabile, pentru dotarea lor la standarde europene.  17 proiecte pe infrastructură schi în valoare totală de 106.146.000 lei (Bihor, Braşov, Covasna, Cluj, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Prahova, Suceava, Vâlcea):  54 pirtii de schi, dintre care:14 pirtii de schi cu zăpadă artificială şi 23 pârtii de schi cu instalatie nocturna  2 piste biatlon  1 poligon tragere  1 trambulina  2 instalatii agrement  10 proiecte au fost deja finalizate în 2010 şi 2011, iar celelalte sunt în diferite stadii de implementare Investiţii în infrastructura turistică   exemple - Subprogram Schi în România      NUCET, în judeţul Bihor - printre primele investiţii în infrastructura de schi finalizate cu fonduri de la MDRT: de la sfârşitul anului 2010, oraşul beneficiază de o pârtie de schi, o clădire anexă cu parcare, telescaun pentru transportul vizitatorilor şi utilaje de întreţinere a pârtiei. Ministerul a asigurat fonduri în valoare de 22.163.000 lei. domeniul schiabil PARÂNG, judeţul Hunedoara – lucrările au fost iniţiate cu finanţare de la minister (2,7 milioane lei), iar prima pârtie, extinsă la 3,1 km va fi dată în folosinţă în această iarnă. Se lucrează la alte două pârtii şi la montarea unui telescaun nou, care va fi livrat în 2012. Tot în judeţul Hunedoara a fost finalizată, la VULCAN, prima parte a telegondolei, care deserveşte pârtia deja existentă. Pentru acest proiect, ministerul a alocat în total, în ultimii trei ani, circa 45 milioane lei. Proiectul va continua, urmând să se facă legătura cu domeniul Straja de la Lupeni. Investiţii în infrastructura turistică   exemple - Subprogram Schi în România - continuare Parte din Subprogramul Schi în România finanţat de MDRT este destinat organizării, în România, a Festivalului Olimpic al Tineretului European - FOTE 2013. Toate proiectele din acest segment au fost demarate în 2009. Este cazul domeniului schiabil de la BRAŞOV, cu lucrări de extindere şi construcţie a 7 pârtii, cu lac de acumulare la Poiana Ruia pentru instalaţiile de zăpadă artificială şi cu instalaţii de transport pe cablu. Contribuţia ministerului din 2009 până în prezent este de 46.200.000 lei. La PREDEAL sunt în execuţie diverse componente, de la pîrtii de schi şi piste de biatlon, cu poligon de tir, la clădiri anexe şi dotări specifice de protecţie, instalaţii de zăpadă artificală, tribune şi parcări. Transferurile de la minister în ultimii trei ani pentru acest proiect sunt în valoare de 16.937.000 lei. Investiţii în infrastructura turistică   exemple - Subprogram Schi în România - continuare    Infrastructura de schi de la RÂŞNOV pentru FOTE 2013 cuprinde o bază de biatlon, pentru care pârtia e deja finalizată, o trambulină K 90 cu toate dotările aferente (clădiri anexe şi spaţii pentru arbitri, pentru antrenori, instalaţii şi utilaje de întreţinere a pistelor şi de transport pe cablu, parcări şamd). Finanţarea asigurată de MDRT până la această dată se ridică la 21.612.000 lei.  Alte domenii schiabile sunt dezvoltate la AZUGA, cu o contribuţie MDRT 11.498.000 lei, la BUŞTENI, unde ministerul a asigurat finanţarea de 14.221.000 lei şi la SINAIA, unde am contribuit cu 25.421.000 lei. Investiţii în infrastructura turistică   Subprogram zona montană înaltă    Pentru prima dată după 1989, Ministerul Turismului a finanţat construirea de baze salvamont, refugii montane şi semnalizare de trasee montane în Carpaţi.  Sunt proiecte care contribuie decisiv la creşterea gradului de securitate a vizitatorilor care parcurg aceste trasee, proiecte în care nu se investise coerent, la nivel naţional, în ultimii 20 de ani.  Subprogramul, cu o valoare totală de 13.607.000 lei, se implementează în Bucegi, Făgăraş, Retezat, Apuseni şi Ceahlău şi cuprinde  28 de baze salvamont,  18 refugii montane  6 centre de informare turistică,  1 heliport şi 2 cabane multifuncţionale Investiţii în infrastructura turistică   Subprogram zona montană înaltă - continuare  La      această dată sunt finalizate 11 cabane salvamont în 7 judeţe 12 refugii montane în patru judeţe reabilitarea a peste 14 trasee turistice în patru judeţe un centru de informare turistică un heliport Investiţii în infrastructura turistică   exemple - Subprogram zona montană înaltă      bazele salvamont din Râuşor, Poiana Pelegii, Paltina, Stâna de Râu şi Baleia – judeţul HUNEDOARA, de la Arieşeni-judeţul ALBA, Vf. Omu şi Mălăieşti – judeţul BRAŞOV, Sinaia – judeţul PRAHOVA, Bâlea-Lac - judeţul SIBIU refugiile de creastă Scara, Cheia Bandei, Fereastra Zmeilor şi Iezerul Podul Giurgiului – judeţul ARGEŞ, Şaua Vistei, Şaua Bătrână, Şaua Ţigăneşti – judeţul BRAŞOV centrul de informare turistică şi baza salvamont de la Băiţa-Vârtop – judeţul BIHOR Investiţii în infrastructura turistică   Subprogram staţiuni balneoclimaterice    Staţiuni din 6 judeţe au în vedere 15 proiecte pe infrastructură balneară, în valoare totală de 36.811.000 lei  2 complexe balneare şi 2 baze tratament, 8 băi tradiţionale, 1 muzeu balnear, amenajări la 6 lacuri sărate şi 2 lacuri dulci  8 proiecte finalizate în 2010 şi 2011:  Consiliul Local Arad – amenajare ştrand termal  Consiliul Judeţean Covasna – 1 bază tratament  Consiliul Local Covasna – centru de informare turistică, reabilitare căi de acces din parcul staţiunii  Consiliul Judeţean Harghita – 6 reabiltări băi tradiţionale  Consiliul Local Tuşnad – traseu de cură  Consiliul Local Praid – 1 complex balnear  Consiliul Local Ocna Sibiului – 6 amenajări lacuri sărate, 1 traseu de cură  Consiliul Local Călimăneşti – 1 centru informare turistică, reabilitare traseu cură de teren Investiţii în infrastructura turistică   exemple - Subprogram staţiuni balneoclimaterice    Investiţia de la OCNA SIBIULUI, finalizată în acest an, a vizat  modernizarea şi amenajarea salinelor exterioare, de la reabilitarea aleilor şi parcării, la amenajarea malurilor şi accesului la lacuri, până la construirea de grupuri sanitare şi spaţiilor de joacă pentru copii, dotarea cu mobilier urban, racordarea la utilităţi şi iluminat public  a fost amenajat parcul balnear, cu tot ce înseamnă spaţii de odihnă şi recreere, spaţii de joacă pentru copii, alei publice şi iluminat, grupuri sanitare, preluare ape meteorice. Contribuţia ministerului a fost de 12.104.000 lei pe durata celor trei ani de implementare Investiţii în infrastructura turistică   exemple - Subprogram staţiuni balneoclimaterice - continuare    Investiţia de la GOVORA, la care ministerul a contribuit cu 7.409.000 lei a fost demarată în 2009 şi are termen de finalizare 2011. Proiectul vizează două obiective:  construcţia unei clădiri pentru o bază de kinetoterapie, cu cabinete de tratament balnear, un centru de informare turistică şi  reabilitarea unui imobil care va găzdui muzeul balnear.  La BORSEC ministerul finanţează construcţia unui centru balneoclimateric multifuncţional, cu termen de finalizare în acest an. Clădirea a fost deja finalizată, în prezent fiind executate lucrări de foraj şi la parcarea aferentă. MDRT a decontat până acum Consiliului Local Borsec 6.000.000 lei pentru acest proiect. (Staţiunea are un proiect finalizat pe subprogramul Schi în România) Investiţii în infrastructura turistică   exemple - Subprogram staţiuni balneoclimaterice - continuare   Consiliul Local TUŞNAD derulează cu finanţare MDRT investiţii de amenajare a unui c o m p l e x b a l n e a r, p r i n modernizarea, extinderea şi consolidarea fostei case de cultură şi amenajarea unui traseu de cură de teren.  Traseul a fost finalizat, la fel şi clădirea viitorului complex, fiind în execuţie lucrările la parcare şi la foraj. Sumele transferate de minister pentru acest proiect se ridică la 7.170.000 lei  Investiţii în infrastructura turistică   Subprogram Deltă şi litoral    Subprogramul cuprinde 6 proiecte în valoare totală de 20.361.000 lei în judeţele Constanţa şi Tulcea  3 proiecte finalizate în 2010 şi 2011  Consiliul Judeţean Tulcea: 1 port turistic şi amenajare plajă Sulina  Consiliul Judeţean Constanţa: finalizat 37 foişoare, 5 baze de salvare  Consiliul Local Mangalia: modernizare port turistic . Investiţii în infrastructura turistică   exemple - Subprogram Deltă şi litoral    La MANGALIA au fost finalizate lucrările de modernizare din zona portului turistic.  Oraşul a beneficiat de fonduri PHARE-CES pentru două proiecte: unul de turism balnear şi agrement, cu cinci bazine de ape mezotermale sulfuroase şi un parc de distracţii cu o suprafaţă de 1,3 ha, şi altul referitor la portul turistic.  La solicitarea consiliului local, pentru a completa, practic, aceste proiecte din fonduri europene, ministerul a alocat fonduri pentru amenajări suplimentare: au fost realizate o zonă de agrement cu teren de minigolf şi spaţii verzi, dotate cu mobilier urban, trei parcări pentru turişti, amenajări în zona de acces spre plajă şi o zonă de promenadă. Cofinanţarea MDRT pe cei doi ani de lucrări a fost în valoare de 21,6 milioane lei. Investiţii în infrastructura turistică   exemple - Subprogram Deltă şi litoral - continuare    SFÂNTU GHEORGHE - MDRT a finanţat construcţia unui miniport:  a fost deja finalizată construcţia a patru bazine pentru ambarcaţiuni, a clădirii administrative, precum şi a aleilor aferente. În acest moment sunt în execuţie dana de acostare la Dunăre pentru navele de transport pasageri, un adăpost de iarnă pentru nave şi racordurile la reţele de utilităţi.  Finanţarea asigurată de minister până în prezent se ridică la 32.469.000 lei. Investiţii în infrastructura turistică   Subprogram infrastructură turistică culturală    Subprogramul cuprinde  2 proiecte de reabilitare infrastructură culturală, în valoare totală de 1.209.000 lei (judeţele Hunedoara şi Vâlcea);  1 restaurare castru roman (judeţul Alba)  2 proiecte finalizate în 2010:  Consiliul Local Horezu centru de informare turistică, reabilitare zonă cultural istorică Investiţii în infrastructura turistică   Subprogram infrastructură turistică culturală - continuare    Consiliul Local Alba Iulia - Poarta de Sud a cetăţii Alba Carolina Investiţii în infrastructura turistică   Subprogram infrastructură turistică în mediul urban    La GALAŢI a fost finalizat un proiect de infrastructură de agrement în valoare totală de 5.000.000 lei Dezvoltare turistică    2010 – 2011: dezvoltarea produselor turistice româneşti  Continuarea implementării sistemului naţional de semnalizare a monumentelor din patrimoniul UNESCO , a monumentelor istorice şi a unor destinaţii turistice  Demararea de studii pentru turism cultural, cicloturism de-a lungul Dunării, pentru reţeaua naţională de campinguri, pentru platforme de campare în Deltă, etc  Implementarea strategiei naţionale de turism balnear, în comun cu alte instituţii responsabile, printre care şi Ministerul Sănătăţii  Implementarea strategiei naţionale de ecoturism, în colaborare cu Ministerului Mediului şi Pădurilor, Asociaţia de Ecoturism din România şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Turism MARKETING ȘI PROMOVARE TURISTICĂ Marketing şi promovare turistică    Finanțare preponderent din fonduri europene, prin POR, Axa 5, Domeniul major de intervenție 5.3 ”Promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare, în scopul creșterii atractivității României ca destinație turistică”  Buget alocat pe perioada 2007-2013: 150 milioane euro, din care 32% contractat, pentru un număr de 196 de proiecte  Beneficiari și operațiuni finanțate MDRT APL/ONG APL Crearea și promovarea brandului național de turism Dezvoltarea turismului sprijinirea promovării şi a activităţilor de marketing specifice Crearea şi dotarea Centrelor Naţionale de Informare şi Promovare Turistică  Programul de promovare al MDRT are, în completarea fondurilor europene, alocările anuale de la bugetul de stat Marketing şi promovare turistică   MDRT – brandul național de turism    2009 – licitaţia internaţională pentru definirea brandului  a fost primul pas în procesul de atragere a fondurilor europene alocate României în scopul promovării  ofertele au venit de la 13 consorţii de prestigiu, companii de prim rang în termeni de expertiză de brand din Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Austria, Suedia, Danemarca, Italia, Germania, Portugalia şi România.  2009 – în paralel, campanii de promovare  internă, sub sloganul Turist în România: organizarea de evenimente pentru creşterea circulaţiei turistice pe litoral, promovare outdoor şi prezenţa la târgurile interne de profil  externă, sub sloganul Land of choice: publicitate TV pe principalele canale internaţionale, CNN şi Eurosport; evenimente de promovare şi participări la târguri de turism pe pieţe externe Marketing şi promovare turistică   MDRT – brandul național de turism - continuare  2010 – definirea Brandului naţional de turism  studii, cercetări şi analize specifice marketing-ului derulate de consorţiul contractat de minister au determinat: • cum era România era percepută pe plan internaţional • atuurile ţării faţă de alte destinaţii şi poziţionarea aleasă • produsele turistice cu potenţialul cel mai ridicat în care să investim cu prioritate  prin procesul de creaţie a avut loc transpunerea tuturor acestor informaţii într-un logo şi un slogan.  2010 – lansarea Brandului pe plan internaţional  Lansarea la Shanghai, în cadrul Expoziţiei internaţionale  Lansarea pe pieţele ţintă Marketing şi promovare turistică   MDRT – brandul național de turism - continuare    Din   2011   –   promovarea   brandului,   cu   fonduri   europene,   completate  cu  fondurile  de  la  bugetul  de  stat      Campanii   de   promovare   coerente   şi   consistente,   bazate   pe   recomandările  din  Strategia  de  brand  şi  Planul  de  marke