Strategia de dezvoltare a turismului
în municipiul Cluj-Napoca
1. Prezentarea turistică a municipiului Cluj-Napoca
1.1. Scurt istoric al municipiului Cluj-Napoca
Municipiul Cluj-Napoca are o moştenire istorică bogată. Veche capitală a Daciei
Porolissensis, ridicat la rangul de municipiu (Napoca) între anii 120-124 e.n., în timpul domniei
împăratului Hadrian, apoi la rangul de colonie, în timpul domniei împăratului Commodus,
menţionat documentar încă din 1173 sub numele de Clus (de la latinescul “clivus” = deal,
colină), Clujul a avut o existenţă bogată în fapte istorice. În 1316, Carol I Robert de Anjou,
regele Ungariei, îl ridică la rangul de civitas. În 1405, regele Sigismund de Luxemburg a
declarat Clujul oraş liber şi a dispus întărirea lui cu ziduri şi bastioane.
Zidul de piatră al primei cetăţi a Clujului a fost construit după marea invazie a tătarilor din
1241 şi înconjura o suprafaţă de 45 ha. Colţul sud-estic era folosit ca şi temniţă în evul mediu –
Turnul Pietrarilor. În sec. al XV-lea erau menţionate 18 bastioane şi turnuri în colţurile cetăţii,
la porţiile oraşului sau intermediar (Turnul Podului, Turnul Mănăstirii, Turnul Croitorilor etc.)
Între 1713-1716, pe Dealul Cetăţuia a fost construită de austrieci o garnizoană a oraşului
realizată în sistem vanban. În interiorul cetăţii a fost executat în 1849, de către autorităţile
maghiare, istoricul şi gânditorul german Stephan Ludwig Roth, participant la revoluţia din
1848. Declarată monument istoric, Cetăţuia este şi un remarcabil punct belvedere al oraşului.
Astăzi, Cluj-Napoca – reşedinţa judeţului Cluj, născut şi dezvoltat pe terasele Someşului
Mic şi Nadăşului, întins pe o suprafaţă de 179,5 km² şi având 330.000 locuitori, ceea ce îl face
al cincilea între municipiile ţării şi unul dintre principalele centre industriale şi culturale,
prezinta oportunitati tursistice importante.

1.2. Analiza SWOT a municipiului Cluj-Napoca (dpdv turistic)
I. Punctele tari ale municipiului Cluj-Napoca ca punct de atracţie
turistică
a) Municipiul Cluj-Napoca, adună pe teritoriul său numeroase monumente istorice şi
culturale, de la vestigii daco-romane şi chiar din epoca bronzului, până la biserici şi catedrale
medievale, muzee şi case memoriale şi monumente arhitectonice din epoca modernă.
– monumente medievale:
•Catedrala Romano-Catolică Sfântul Mihail (P-ţa Unirii) – Monument istoric şi de
arhitectură religioasă, cel mai impunator edificiu gotic din ţara noastră, Catedrala a fost
construită aproximativ între 1350 şi 1487 în stil gotic matur şi târziu. Portalul principal, sculptat
în 1528 în stilul Renaşterii germane, se termină cu o acoladă înaltă prezentând în partea centrală
imaginea sculptată a arhanghelului Mihail. Turnul de pe faţada nordică a fost construit între
1836 şi 1862 în stil neogotic. Remarcabile sunt şi decoraţiunile interioare şi exterioare, precum
1

şi amvonul cu sculpturi baroce. Pictura interioară prezintă influenţe stilistice din Nordul Italiei
şi relevă primele semne ale Renaşterii în pictura clujeană;
•Fortificaţia şi Biserica Ortodoxă Calvaria (str. Mănăştur nr.60) – Monument istoric şi de
arhitectură religioasă, biserica a fost construită în sec. al XIII-lea în stil romanic şi a fost
distrusă în urma a două năvăliri ale tătarilor, călugării risipindu-se. A fost refăcută în sec. al
XIX-lea, când a fost transformată în mănăstire, din vechiul complex mănăstiresc păstrându-se
numai o sculptură reprezentând un leu. Biserica actuală a fost construită în 1470-1508 în stil
gotic târziu. În 1437 aici a funcţionat convectul care a consfinţit înţelegerile între nobilime şi
reprezentanţii ţăranilor răsculaţi de la Bobâlna şi tot aici a fost executat Anton cel Mare,
căpetenia ţăranilor răsculaţi;
•Biserica Reformată (str. Mihail Kogălniceanu) – Monument istoric şi de arhitectură
religioasă, biserica a fost construită ca mănăstire a franciscanilor la îndemnul lui Matei Corvin,
în stilul goticului târziu. Se impune prin masivitatea sa şi dimensiunile contraforţilor care îi dau
aspect de cetate;
•Biserica Reformată Ştefan cel Sfânt – Monument istoric şi de arhitectură religioasă în
stilul gotic târziu, biserica a fost construită de călugării romano-catolici începând cu jumătatea
sec al XIV-lea, în diverse etape, până în 1536. A suferit numeroase refaceri şi modificări, la
mijlocul sec. al XVI-lea intrând în posesia credincioşilor reformaţi. Prezintă în interior un tavan
casetat din lemn, realizat în 1642-1650, ca urmare a avariilor provocate de trupele generalului
Basta. Amvonul este sculptat cu motive florale în relief, fiind executat în 1752 de David Sipos;
•Mănăstirea şi Biserica Franciscanilor (P-ţa Muzeului nr.2);
•Biserica Piariştilor (str. Universităţii);
•Biserica Minoriţilor (B-dul Eroilor);
•Biserica Ortodoxă din Deal (str. Bisericii Ortodoxe nr.12);
•Biserica Bob (str. Prahova nr.5);
•Biserica Unitariană (B-dul 21 Decembrie 1989);
•Biserica Sfântul Petru şi Pavel (B-dul 21 Decembrie 1989);
•Biserica de lemn Înălţarea Domnului – Monument istoric şi de arhitectură populară
religioasă, biserica a fost construită în 1765 din barne, pictura pereţilor fiind realizată în 1774
de un meşter anonim;
•Obeliscul Francisc I (P-ţa Universităţii);
•Palatul Banffy (P-ţa Unirii nr.30) – găzduieşte din 1959 Muzeul Naţional de Artă;
•Casa Matei Corvin (str. Matei Corvin nr.6) – Monument istoric şi de arhitectură laică,
casa în care se presupune că a fost născut în 1440 Matei Corvin, a fost construită în sec. al XVlea în stil gotic cu treceri spre Renaştere. A suferit transformări în secolele urmatoare, în special
în sec. al XVIII-lea, din construcţia originară păstrându-se cadrele de uşi în stil gotic târziu,
faţada principală păstrând elemente ce aparţin stilului Renaşterii. În prezent aici este amenajat
Institutul de arte plastice Ion Andreescu;
•Casa Adrianus / Wolphard–Kakas – Monument istoric şi de arhitectură laică, în stil
renascentist, Casa a fost construită în trei etape: 1534-1544, 1576-1582, 1590-1600,
reprezentând un prototip pentru arhitectura epocii: prima fază are influenţa stilului gotic, a doua
fază a Renaşterii nord-italiene, iar faza a treia are accente spre baroc;
•Bastionul Croitorilor – Monument istoric, bastionul a fost construit în 1627-1629 în colţul
sud-vestic al celui de-al doilea rând de ziduri şi întărituri ale Clujului, fiind restaurat în 1959. În
apropierea lui se află şi porţiuni ale vechiului zid, rămăşiţe ale acestuia putând fi observate şi pe
str. Bethlen, str. Florilor, str. Avram Iancu, str. Tipografiei;
–

monumente din epoca modernă:
2

•Biserica Evanghelică (B-dul 21 Decembrie 1989);
•Sinagoga – Templul memorial al deportaţilor (str. Horea nr.21);
•Clădirea Reduta (str. Memorandumului nr.21) – Monument istoric în stil empire datând
de la începutul sec. al XVII-lea, în această clădire s-a întrunit dieta Transilvaniei din 1790-1791
şi s-a respins memoriul naţiunii române din Transilvania Supplex Libellus Valachorum. Tot aici
a avut loc în 1894 procesul memorandiştilor. În prezent aici fiinţează Muzeul Etnografic al
Transilvaniei;
•Palatul de Justiţie (Calea Dorobanţilor nr.2);
•Prefectura judeţului Cluj (B-dul 21 Decembrie 1989 nr.58);
•Primăria municipiului Cluj-Napoca (str. Moţilor nr.3);
•Universitatea Babeş-Bolyai (str. Mihail Kogălniceanu nr.1);
•Teatrul Naţional şi Opera Română (P-ţa Ştefan cel Mare);
•Teatrul şi Opera Maghiară (str. Emil Isac nr.26-28);
– muzee:
•Muzeul Naţional de Artă (P-ţa Unirii nr.30) – al doilea muzeu din ţară ca zestre de artă
românească: artă plastică şi artă decorativă - colecţii din epocile medievală, modernă şi
contemporană de icoane transilvănene, obiecte religioase vechi, pictori străini stabiliţi în
Transilvania (Anton Mladek, Mihail Topler, Henrik Trenk), începuturile picturii de şevalet în
ţara noastră (C.Lecca, Carol Pap de Szathmary, Gheorghe Tăttărescu), generaţia de pictori
militanţi (Barbu Iscovescu, C.D.Rosenthal), Şcoala de la Baia Mare, pictori clujeni (I.Sima,
Petru Feier, Iosif Bene), artă contemporană (Corneliu Baba, Neagy Imre, Gavril Miklossy),
sculptura romanească (I.Georgescu, Filip Marin, D.Paciurea, C.Banaschi), precum şi Şcoala
maghiară - obiecte de artă decorativă din sec. XVI-XX;
•Muzeul memorial Emil Isac (str. Emil Isac) – Muzeu memorial, cu profil istoria
literaturii, este casa în care a trăit şi a scris poetul Emil Isac, exponent al literaturii progresiste
din Transilvania în prima jumătate a sec. al XX-lea. Contine o colecţie de fotografii,
manuscrise, corespondenţă a familiei poetului, documente, ziare, reviste şi obiecte ce au
aparţinut poetului;
•Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (str. Constantin Daicoviciu nr.2) – Muzeu
judeţean, cu profil arheologie, epigrafie şi istorie, amenajat în Palatul Miko (donat în 1856 de
către Emeric Miko, om de cultură transilvănean), conţine obiecte aparţinând istoriei străvechi
daco-romane şi prefeudale: obiecte dacice din Munţii Orăştie (vasul dacic cu inscripţia
Decebalus per Scorilo), obiecte utilitare şi ceramică romană şi de la popoarele migratoare,
precum şi stampe, gravuri, hărţi medievale şi documente din timpul Revoluţiei de la 1848;
•Muzeul de Istorie a Farmaciei – Muzeu naţional, cu profil memorial, ştiinţă şi tehnică,
este găzduit de clădirea cunoscută sub numele de Casa Hintz, ridicată în sec. al XVIII-lea pe
locul celei mai vechi farmacii din Cluj, care a funcţionat din 1573 sub numele de Farmacia
Sfântul Gheorghe. În prezent, expoziţia cuprinde 3000 exponate: vase de faianţă, prese, cântare
vechi, instrumente de laborator, mobilier vechi de farmacie, medicamente;
•Muzeul de Geologie-Paleontologie – Muzeu orăşenesc, cu profil ştiinţele naturii – secţia
în aer liber, cuprinde eşantioane mari de roci eruptive, metamorfice şi sedimentare, sub formă
de blocuri sau plăci lustruite, coloane impozante şi formaţiuni stalagmitice de peşteră. Se
remarcă colecţiile cu resturi de fosile colectate mai ales din bazinul Transilvaniei, printre care
câteva resturi de vertebrate mai evoluate din terţiar (Ursus spaelus etc.), Colecţia stratigrafică a
bazinului Transilvaniei (unică în ţară), Colecţia de nevertebrate etc.;
•Muzeul de Mineralogie-Petrografie-Zăcăminte – Muzeu orăşenesc, cu profil ştiinţele
naturii, cuprinde o colecţie sistematică de minerale (alcătuită după criteriul cristalo-chimic,
3

clasele mari de minerale fiind reprezentate prin eşantioane din lumea întreagă şi în România) şi
o colecţie regională (paragenezele de minerale specifice zonelor miniere mai importante din
ţara noastră);
•Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21) – Muzeu naţional,
prezintă aspecte legate de: ocupaţiile locuitorilor transilvăneni (minerit, olărit, vânătoare,
creşterea vitelor), cultura materială (mobilier, ceramică, textile, port popular), cultura spirituală
(obiecte sculptate în lemn sau metal, ceramică populară, colecţie de plante etc.);
•Parcul Etnografic Romulus Vuia – Muzeu naţional de arhitectură populară transilvăneană,
este organizat după modelul Skansen din Stockholm, având ca exponate 82 de construcţii
grupate pe tipuri de gospodărie şi monumente de arhitectură populară (3 biserici din lemn,
printre care şi cea din Cizer-Sălaj construită în 1772 de Horea), instalaţii populare, ateliere
meşteşugăreşti, precum şi fântâni, porţi, troiţe, textile de interior;
•Grădina Botanică – Muzeu naţional, grădina a fost fondată în 1872, având o suprafaţă
iniţială de 4,3 ha. Prin grija prof. A.Richter suprafaţa sa a crescut la 9,6 ha. În 1920, prof. A.
Borza a elaborat planul de reorganizare a unei noi grădini botanice, a cărei amenajare s-a
realizat între 1920-1930. În prezent grădina are 14 ha şi o diferenţă de nivel de 20 m şi este
împărţită în mai multe sectoare, adăpostind 11.000 exponate: sectorul ornamental (Grădina
mediteraneeană, Rosarium, Grădina japoneză), secţia fotogeografie (plantele sunt aşezate după
asociaţiile lor naturale), secţia de sistematică (plantele sunt rânduite după principii filogenetice).
Remarcabile sunt cele două grupe de sere cu o suprafaţă de 3500 mp, cu plante tropicale de
interes ştiinţific şi utilitar, Muzeul conceput în scopuri didactice şi Ierbarul general al
Universităţii (42.000 coli cuprinzând eşantioane din flora românească şi de pe tot globul). Sub
redacţia Grădinii Botanice se editează publicaţii de specialitate (Catalogul de seminţe,
Contribuţii botanice etc.)
– activităţi şi manifestări cultural-artistice:
•spectacole (Filarmonica de stat, Opera Română şi Opera Maghiară, Teatrul dramatic în
limba română şi limba maghiară), expoziţii, manifestări tradiţionale, festivaluri (Festivalul
internaţional Lucian Blaga, Toamna muzicală, Salonul naţional de carte, Festivalul dansurilor
bărbăteşti din Transilvania, Festivalul internaţional de film).
– alte resurse antropice:
•Construcţii tehnice (poduri, canale, pasaje, tunele, construcţii hidrotehnice, fabrici şi
platforme industriale etc.);
b) Atracţia turistică este sporită de numărul mare de hoteluri, restaurante şi cluburi,
agenţii de turism şi rent-a-car.
– hoteluri, pensiuni, moteluri şi campinguri (cca 4000 locuri de cazare):
– restaurante, pizzerii, cafenele şi cluburi – în afară de vasta ofertă gastronomică, atât
cu specific local / regional, cât şi internaţional, multe dintre acestea şi-au îmbogăţit oferta şi cu
manifestări artistice (spectacole de rock, jazz, blues, expoziţii de pictura şi fotografii, prezentări
de modă etc.):
– discoteci: Atlantic, Sun, Wake-up, Tutankamon [parca asta s-a inchis, locul fiind luat
de Obsession – chiar ar trebui mentionate cu nume? Ca asta cam poate da a reclama];
– agenţii de turism – la inceputul anului 2006 sunt in jur de 140 de agentii de turism
care organizează excursii interne şi peste hotare:
4

–

rent-a-car:

c) Un argument puternic în favoarea dezvoltării municipiului Cluj-Napoca ca punct de
atracţie turistică îl constituie cadrul natural-geografic.
– potenţialul atractiv al cadrului natural – Municipiul Cluj-Napoca reprezintă un
punct de plecare îndrăgit pentru adepţii sporturilor de iarnă, pentru turişti şi prieteni ai naturii:
•Judeţul Cluj – Zonă atractivitate turistică pe plan intern şi internaţional, judeţul Cluj oferă
condiţii favorabile pentru practicarea unei game variate de forme de turism: drumeţie, alpinism,
turism auto, sporturi de iarnă şi de vară, odihnă de scurtă şi lungă durată, tabere de copii şi
tineret, tratament balnear etc., datorită bogatei sale oferte turistice (de la peisajele montane până
la salba de lacuri şi zonele cu potenţial balnear). Dintre obiectivele turistice de mare interes
amintim: Cheile Turzii, Munţii Apuseni (50 km până la Masivul Băişoara, 70 km până la
Masivul Vlădeasa, 20 km până la Băile Băiţa, 20 km până la zona de lacuri Gilău-Tarniţa-BelişFântânele, 80 km până la Bazinul Padiş şi Cetăţile Ponorului, cu chei şi peşteri unice în lume
prin caracteristicile lor);
– zone cu potenţial balnear:
•Staţiunea Băile Someşeni – situată pe malul drept al Someşului Mic, la 3 km de ClujNapoca, fiind în prezent complet integrată municipiului, prezintă interes prin apele sale curative
şi nămolul sapropelic;
•Cojocna Băi – aflate în proximitatea oraşului
– alte resurse naturale:
•
Împrejurimile oraşului – Zonă naturală protejată şi monument al naturii de interes
naţional, Făgetul Clujului oferă posibilităţi de turism şi agrement de week-end;
•Obiective turistice periurbane – pârtia de schi de pe Feleac;
– hipism (herghelia Floreşti, Jucu) etc.;
•Poziţia geografică a municipiului Cluj-Napoca (punct de plecare spre numeroase şi
variate destinaţii turistice) – la intersecţia a două importante trasee turistice: DN1 (E60), care
traversează sud-vestul judeţului Cluj – arteră importantă pentru turismul de tranzit internaţional
– şi traseul spre zona turistică din judeţul Maramureş, care traversează judeţul Cluj spre nord.

II. Punctele slabe ale municipiului Cluj-Napoca ca punct de atracţie
turistică
•Promovarea insuficientă a potenţialului turistic al municipiului Cluj-Napoca, cauzată şi de
lipsa unui Centru de informare turistică la Cluj-Napoca;
•Slaba informare, motivaţia insuficientă şi lipsa de încredere a populaţiei (în special în
mediul rural) cu privire la valorificarea potenţialului turistic şi la creditele pentru investiţii în
turism de care ar putea beneficia;
•Lipsa mijloacelor financiare şi investiţiile mici realizate în turism, lipsa unui mecanism
durabil de finanţare pe termen lung (există oportunităţi de garantare a finanţării din fonduri
proprii, cum ar fi impozitul perceput de Consiliul local pe locul de cazare);
•Lipsa unei autostrăzi reduce mult numărul de turişti străini, care preferă alte trasee mai
accesibile în România;
5

•Infrastructura deficitară, calitatea slabă a drumurilor (drumuri inadecvate şi prost
întreţinute), lipsa unor căi de acces, parcările insuficiente pentru autocare şi pentru maşini mici
ş.a. descurajează turiştii potenţiali;
•Lipsa unor indicatoare rutiere şi a unor semne de direcţionare în cel puţin o limbă de
circulaţie internaţională;
•Insuficienta valorificare a bazei materiale şi a logisticii etc.;
•Numărul mic de hoteluri raportat la numărul de locuitori ai oraşului;
•Majoritatea restaurantelor din municipiu prezintă doar un meniu în limba română;
•Calitatea redusă a serviciilor şi standardelor în România (de la grupuri sanitare până la
atitudinea personalului angajat) face ca turiştii să se orienteze spre alte destinaţii unde, la preţuri
comparabile, beneficiază de servicii superioare.

III. Oportunităţi (avantaje) de dezvoltare a turismului
în municipiul Cluj-Napoca
•Dezvoltarea municipiului Cluj-Napoca, ca un centru de afaceri şi de investiţii, oferă
premiza dezvoltării turismului în municipiul Cluj-Napoca (atât prin creşterea numărului de
vizitatori, cât şi prin creşterea investiţiilor), cu precădere a turismului de afaceri, dar şi a
celorlalte forme de turism (turismul cultural şi de agrement, turismul de tranzit, agroturismul şi
turismul ecologic etc.);
•Dezvoltarea municipiului Cluj-Napoca ca principal centru academic-cultural şi medical al
Transilvaniei, cu o îndelungată tradiţie şi cu un prestigiu mondial, reprezintă tot atâtea
argumente pentru dezvoltarea unui turism cultural-academic în Cluj-Napoca, precum şi a aşanumitului med-turism (turism medical, stomatologic, estetic) – una dintre tendinţele actuale,
pentru care municipiul Cluj-Napoca reprezintă o destinaţie favorită;
•Deschiderea municipiului Cluj-Napoca ca pol de integrare europeană oferă oportunităţi
suplimentare de dezvoltare a municipiului, inclusiv în sectorul turistic, de finanţare şi de
atragere a investitorilor şi a turiştilor;
•Dezvoltarea resursei umane (mediul academic oferă personal cu o înaltă calificare şi
servicii de consultanţă profesionale);
•Diversitatea etno-culturală sporeşte atracţia pentru turiştii străini;
•Reţeaua de comunicaţii bine dezvoltată;
•Aeroportul cu tot mai multe destinaţii internaţionale;
•Darea în folosinţă a autostrăzii Borş-Braşov va atrage mai mulţi turisti străini, datorită
reducerii distanţei şi duratei călătoriei până în municipiu;
•Avantajele climatice oferă posibilităţi de a atrage turişti în toate anotimpurile;
•Valorificarea superioară a potenţialului turistic al municipiului, amenajarea unor zone de
agrement, înfrumuseţarea imaginii oraşului etc., reprezintă oportunităţi care pot fi exploatate de
factorii interesaţi de dezvoltarea turismului local.

IV. Riscuri (Ameninţări) în dezvoltarea turismului în municipiul ClujNapoca
•Imaginea nefavorabilă a României în străinătate, prejudecăţile care încă mai persistă;
•Exodul forţei de muncă şi fluctuaţia personalului;
6

•Utilizarea ineficientă a unor fonduri destinate dezvoltării turismului local;
•Costul ridicat al investiţiei;
•Starea precară a unor drumuri în municipiul Cluj-Napoca şi în zonele limitrofe;
•Folosirea în prea mică masură a potenţialului turistic, implicarea redusă a agenţilor de
turism în promovarea potenţialului turistic, colaborarea defectuoasă a factorilor implicaţi în
fenomenul turistic, incapacitatea de a implica întreg sectorul turistic în sprijinul unui program
de marketing turistic care vizează întreaga comunitate, incapacitatea de a demara un proces
masiv de ridicare a standardelor de cazare, necesar pentru a putea concura cu succes pe piaţa
internaţională;
•Dezavantaje competitive – unele oraşe de frontieră au mai multe şanse în a dezvolta
proiecte transfrontaliere în turism, însă Clujul dispune de o reţea de agenţii de turism foarte bine
dezvoltată.
Dincolo de aceste dezavantaje, municipiul Cluj-Napoca rămâne capitala Transilvaniei,
aşadar merită un turism bine dezvoltat.

2. Probleme strategice în dezvoltarea turistică
a municipiului Cluj-Napoca
•Slaba promovare a potenţialului turistic al municipiului Cluj-Napoca, accesul dificil la
informaţie şi la produsul turistic;
•Lipsa unui organism instituţional specializat, cu atribuţii de promovare a turismului local
şi cu rol integrator al tuturor actorilor interesaţi;
•Investiţiile reduse realizate în turism, lipsa mijloacelor financiare faţă de costul ridicat al
investiţiei;
•Insuficienta valorificare a potenţialului turistic local, slaba dezvoltare a infrastructurii
turistice;
•Nevoia de diversificare a ofertei turistice cu noi posibilităţi de agrement şi refacere.

7

3. Strategia de dezvoltare a turismului

în municipiul Cluj-Napoca
3.1. Scopuri şi obiective privind dezvoltarea turismului
în municipiul Cluj-Napoca
I. Viziune: Turismul – motor al dezvoltării locale şi pol al integrării europene.
II. Misiune: Ţelul nostru este ca vizitatorii să se simtă bine în Cluj-Napoca, iar localnicii
să se identifice cu oraşul lor.
III. Scopuri:
–
Promovarea prin turism a municipiului Cluj-Napoca;
–
Dezvoltarea economică a municipiului Cluj-Napoca, prin dezvoltarea
sectorului turistic;
–
Ridicarea nivelului de trai în municipiul Cluj-Napoca, prin dezvoltarea
turismului local;
–
Crearea de noi locuri de muncă;
–
Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, prin îmbunătăţirea serviciilor legate de
turism, ameliorarea calităţii mediului, înfrumuseţarea oraşului, oferirea unor noi posibilităţi de
agrement şi refacere pentru locuitorii municipiului Cluj-Napoca şi pentru turişti.

IV. Obiective:
– Cooptarea într-un parteneriat amplu şi corelarea tuturor iniţiativelor privind prezentul
şi viitorul turismului clujean;
– Dezvoltarea parteneriatului civic, cu participarea efectivă a autorităţilor publice,
mediului academic, societăţii civile şi sectorului privat (mediului de afaceri);
– Coordonarea eforturilor de calitate ale numeroşilor dezvoltatori ai turismului, ale
investitorilor publici sau privaţi de la toate nivelurile;
– Consultarea tuturor partenerilor profesionali şi civici din domeniul turismului;
– Corelarea cu iniţiativele similare (centrale – naţionale sau regionale);
– Atragerea investitorilor autohtoni şi străini, publici şi privaţi;
– Sprijinirea mediului de afaceri – sursa de oportunităţi pentru dezvoltarea turismului
local;
–
Diversificarea şi creşterea calitativă a serviciilor turistice;
– Dinamizarea circulaţiei turiştilor, creşterea numărului de turişti şi a veniturilor directe
şi indirecte;
– Dezvoltarea diferitelor forme de turism, cu accent pe:
– turismul de afaceri;
– turismul cultural-academic, istoric, religios;
– turismul medical-stomatologic-estetic;
–
alte forme de turism (turismul de agrement, turismul ecologic şi agroturismul,
turismul sportiv, turismul de tranzit, turismul extrem etc.)
8

3.2. Strategii şi politici comunitare de dezvoltare a turismului
în municipiul Cluj-Napoca
În urma analizei matricei SWOT a potenţialului turistic al municipiului ClujNapoca, Primăria şi Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca îşi propun o strategie
ofensivă, de punere în valoare a punctelor tari şi de valorificare a multiplelor oportunităţi de
care beneficiază municipiul Cluj-Napoca, ca destinaţie turistică (turism cultural-istoric-religios,
turism de agrement) şi centru de dezvoltare a mediului de afaceri, academic, medical etc.
(turism de afaceri, turism academic, turism medical-stomatologic-estetic, turism sportiv etc.),
precum şi ca punct de plecare spre alte obiective şi trasee turistice (turism de tranzit, agroturism
şi turism ecologic, turism extrem ş.a.).
O strategie iniţială de marketing ar trebui să includă un program agresiv de publicitate,
prin intermediul unei pagini web, prin crearea unei baze de date conţinând agenţii de turism din
România şi prin furnizarea continuă de informaţii – calendar al evenimentelor, actualizarea
produselor şi alte activităţi similare, plasarea reclamelor în publicaţiile de turism naţionale şi
regionale şi participarea la târgurile de turism din România.
Există câteva segmente de piaţă care merită o atenţie specială:
•
Turismul de afaceri
Datele actuale menţionează turismul de afaceri ca un posibil segment de marketing de
explorat pe termen lung.
Multe din unităţile de cazare din municipiul Cluj-Napoca dispun de săli de conferinţe
dotate cu facilităţi corespunzătoare pentru întâlniri şi convenţii de afaceri, simpozioane,
reuniuni, sesiuni ştiinţifice şi pentru turism (confort, mediu, instalaţii de comunicare şi proiecţie
etc.).
•
Turismul cultural şi ecoturismul
Studiile internaţionale arată că ecoturismul şi turismul cultural reprezintă nişe de piaţă în
creştere, iar municipiul Cluj-Napoca cu proximităţile sale are un potenţial ridicat şi este bine
poziţionat, astfel încât se poate începe capitalizarea acestor resurse şi oportunităţi.
Asociaţia Română pentru Turism Ecologic (RETREAT) şi-a exprimat intenţia de a
deschide noi pensiuni în zona parcurilor naţionale ş.a..
Pe partea culturală, se poate introduce Muzeul Etnografic în circuitul târgurilor
meşteşugăreşti.
•Mini-vacanţe şi turişti de week-end
Ca urmare a unui studiu sociologic, s-a ajuns la concluzia că motivele principale pentru care
respondenţii respectivi au vizitat zona ca turişti sunt următoarele: 1) vizitarea obiectivelor
istorice, culturale şi naturale; 2) petrecerea mini-vacanţelor şi concediilor; 3) petrecerea weekend-ului. Combinaţia de turişti de mini-vacanţe şi de week-end sugerează că ar trebui acordată
o atenţie specială acestui segment de piaţă, printr-o publicitate regională şi prin campanii de
informare.
În actualele condiţii economico-sociale ale ţării, cu o majoritate a populaţiei aflată sub
standardul minim al posibilităţilor de practicare a unui turism decent (500 USD venit net lunar /
persoană), turismul de scurtă durată din zonele periurbane (îndeosebi ale aşezărilor urbane mari,
9

cu cerere turistică importantă) oferă posibilităţi largi de practicare unui mare număr de
persoane. Ca urmare, el devine o veritabilă linie de start a turismului de perspectivă.
Amenajarea turistică a zonei preorăşeneşti a municipiului Cluj-Napoca trebuie să
urmărească următoarele coordonate: Pădurea Făget – turism recreativ; Pădurea Hoia – turism
mixt (recreativ şi cultural); Băile Someşeni – turism mixt (curativ şi recreativ).
•
Turiştii straini
Datele actuale arată că o parte importantă din turişti vin din alte ţări, majoritatea dintre
acestia provenind dintr-un număr relativ mic de ţări. Unii turişti străini tind să stea pentru
perioade mai lungi de timp, unii folosesc zona ca destinaţie primară pentru şederi mai lungi.
Oficiile Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului din România în 20 de
alte ţări oferă posibilitatea unei strategii de marketing specializate şi ţintite către potenţialii
turişti străini.
O tendinţă care se remarcă în ultimii ani este dezvoltarea aşa-numitului med-turism.

I. Înfiinţarea unui oficiu de turism
Necesitatea înfiinţării unui oficiu de turism este justificată pe de o parte de aplicarea unor
politici raţionale de dezvoltare şi modernizare durabilă pe plan local în vederea eficientizării
actului de administrare a resurselor turistice, iar pe de altă parte de obiectivele pe care un astfel
de serviciu şi le propune:
•
promovarea susţinută a “dezvoltării turistice în scopul creşterii beneficiilor obţinute
de pe urma valorificării resurselor turistice pentru comunitatea locală” (Francesco Frangialii,
secretar general al Organizaţiei Mondiale a Turismului);
•
promovarea imaginii reale a municipiului Cluj-Napoca în special şi a judeţului Cluj în
general, atât pe plan naţional, cât şi pe plan internaţional;
•
realizarea unor programe în parteneriat cu oficiile de turism de pe lângă primăriile
oraşelor înfrăţite cu municipiul Cluj-Napoca;
•
abordarea sistematică a pieţei şi infrastructurii existente, care să grupeze într-un cadru
coerent, pe o bază locală şi zonală, strategiile de dezvoltare ale tuturor actorilor publici şi
privaţi implicaţi în turism;
•
identificarea resurselor turistice antropice şi naturale al căror grad de exploatare este
scăzut şi înaintarea de propuneri în vederea introducerii cât mai rapide a acestora în circulaţia
turistică;
•
analizarea propunerilor venite din partea agenţilor publici şi economici de asociere cu
Primăria municipiului Cluj-Napoca în vederea creşterii gradului de exploatare a resurselor
turistice locale şi zonale;
•
iniţierea unor investiţii publice directe pentru restaurarea / ameliorarea atracţiilor
turistice cu grad ridicat de importanţă.
Domeniul de activitate:
•
servicii oferite publicului – informare turistică, consiliere juridică, statistică, etc. cu
privire la sectorul turistic, în scopul îmbunătăţirii calităţii mixului de marketing al agenţilor
economici din domeniu;
•
activităţi de management intern – prelevarea şi prelucrarea informaţiilor care prezintă
importanţă pentru sectorul turistic:
valorificarea resurselor turistice – valorificare-dezvoltare, strategie;
– proiecte, amenajări;
– protejarea resurselor turistice;
10

– fond documentar – ediţie;
marketing şi analiză economică, prognoze, studii de evaluare şi fezabilitate,
informatizare, baze de date.
Oficiul de turism subordonat Primăriei şi Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca va
îndeplini următoarele atribuţii:
Propunere ca oficiul de turism [biroul de informare turistică să fie subordonat unei
structuri cu caracter asociativ care să promoveze turismul local. Acea structură asociativă ar
include Primăria Mnicipiului Cluj-Napoca, agenţii de turism, hoteluri, alţi actori activi /
interesaţi de domeniul turismului. Structura asociativă ar activa şi pe parte de atragere de
resurse pentru acest centru, pe lângă fondurile primite din bugetul local pentru susţinerea
oficiului de turism.
a) integrarea tuturor factorilor (actorilor) implicaţi în dezvoltarea turismului pe plan
local (instituţii publice locale şi centrale, diferite organisme publice sau private – ANT,
ANTREC, ONG-uri, agenţi privaţi de turism – hoteluri, restaurante, agenţii de turism etc.),
activarea parteneriatului public-privat într-un efort cumulat de relansare a turismului clujean,
explorarea posibilelor parteneriate regionale şi a avantajelor colaborării cu agenţiile de
promovare din alte judeţe;
•
organizarea de dezbateri cu privire la dezvoltarea şi strategia turismului local, cu
participarea organizaţiilor profesionale, agenţilor economici de profil, instituţiilor de
învăţământ cu specific de turism şi altor factori competenţi (reprezentanţii autorităţilor locale,
Consiliul Judeţean şi Prefectura Cluj, Agenţia de Dezvoltare Nord Vest, reprezentanţii
sectorului agroturistic etc.), având ca finalitate identificarea resurselor şi a posibilităţilor de
finanţare a unor proiecte, precum şi elaborarea unor strategii şi politici pe termen scurt, mediu
şi lung.;
•
iniţierea unor programe de formare profesională adecvate pentru lucrătorii şi
profesioniştii din turism, realizarea unor materiale promoţionale pentru pensiunile mici etc.
b) crearea şi punerea la dispoziţia turiştilor şi a factorilor interesaţi a unei baze de date
completă şi operativă, privind oferta turistică din municipiu şi proximităţi:
•
baza turistică: – locuri de cazare (hoteluri, pensiuni etc.);
– restaurante, cluburi, puncte de agrement;
– agenţii de turism şi rent-a-car;
•
puncte de atracţie turistică (muzee, monumente, biserici şi alte atracţii culturalistorice) ce să fie incluse în diverse tururi ale oraşului
•
modalităţi de petrecere a timpului liber (agrement);
•
trasee şi obiective turistice periurbane, căi de acces;
•
servicii oferite, nivel de pret, orar etc.;
– monitorizarea şi evaluarea diferiţilor indicatori cantitativi şi calitativi – fluxul turistic,
cererea turistică, factorii motivaţionali etc.:
•
numărul de turişti români şi străini, ponderea cererii interne şi externe în totalul
cererii turistice anuale;
•
indicele modificării în timp a cererii turistice interne şi externe;
•
repartiţia pe zone de provenienţă (ţări) a cererii turistice externe şi provenienţa
regională a cererii turistice interne;
•
gradul de ocupare al potenţialului de cazare;
11

•
distribuţia cererii turistice pe principalele forme de cazare;
•
structura cererii turistice pe mijloace de transport folosite;
•
durata medie a sejurului;
•
sezonalitatea cererii turistice;
•
încasarea medie turistică pe cap de locuitor ş.a.;
Se va urmări armonizarea sistemului de indicatori statistici folosit cu cel agreat de
Organizaţia Mondială a Turismului, fapt care va avea ca şi rezultat o identificare a cauzelor /
respectiv a efectelor ce influenţează / decurg din manifestarea fenomenului turistic.
Prin transparenţa pe care Oficiul de turism o va manifesta atât faţă de agenţii economici,
cât şi faţă de administraţia publică, prin informarea asupra rezultatelor analizei sistemului de
statistici turistice, se vor putea lua acele măsuri necesare creşterii eficienţei economice.
Această bază de date va putea fi accesată şi prin intermediul unor puncte de informare
turistică plasate în aeroport şi gară – acestea putând lua forma unor puncte fizice cu persoană
care oferă informaţii, precum şi a unor centre electronice de informare.
- implicarea in crearea unui brand pentru municipiul Cluj-Napoca şi realizarea unui
website Clujul turistic, menit a funcţiona ca o agendă de călătorie online şi ca ghid de turism
pentru călători;
- analizarea
turistică;
-

vizitatorilor paginii de internet pentru a susţine activitatea de promovare
stabilirea de link-uri către website-urile altor parteneri din turism;
publicarea unor broşuri de informare trimestrială pentru clienţii online;
crearea unui sistem de rezervare online;
actualizarea lunară şi întreţinerea website-ului;

d) editarea unor materiale promoţionale de calitate, care să proiecteze o imagine
pozitivă a turismului din municipiul Cluj-Napoca (reviste de profil, broşuri, pliante, hărţi şi
ghiduri turistice, ilustrate etc.);
lansarea unei ediţii exclusive a Revistei FORCE TOURISM – business & tourism magazine,
dedicată special municipiului Cluj-Napoca:
editarea unei hărţi / ghid turistic al municipiului Cluj-Napoca;
•
distribuţie gratuită – 15.000 exemplare;
•
identificarea resurselor financiare oferite de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor
şi Turismului pentru publicarea ghidurilor turistice în limbi străine;
- conceperea şi imprimarea unei broşuri promoţionale;
crearea şi distribuirea calendarului şi programului de evenimente bianuale;
conceperea unor pachete de vizite pentru turişti, de una, două sau trei zile;
e) organizarea unor evenimente / manifestări cultural-artistice etc. (în parteneriat
public / privat), care atrag vizitatori autohtoni şi străini şi pot constitui prilejuri de promovare şi
dinamizare a turismului local:
- festivaluri muzicale, folclorice, studenţeşti etc.:
•
Toamna muzicală clujeană;
•
Festivalul internaţional Lucian Blaga;
•
Festivalul naţional studenţesc de folclor;
•
Festivalul dansurilor bărbăteşti din Transilvania;
•
Festivalul internaţional de film Transilvania – cel mai important eveniment de gen
din România, la care participă producţii din 136 ţări;
12

•
Festivalul internaţional de animaţie Puck-Animafest;
•
Festivalul berii şi vinului;
•
Zilele municipiului Cluj-Napoca, Zilele porţilor deschise, Ziua Europei;
•
Luna studentului clujean
•Zilele fizicii clujene etc.;
- Târguri, expoziţii şi saloane:
•
Salonul naţional de carte;
•
Târgul cadourilor de iarnă;
•
Târg meşteşugăresc la Muzeul Etnografic
- conferinţe medicale, seminarii academice, întruniri de afaceri, simpozioane etc.;
- sesiuni de comunicări ştiinţifice sub tutela Oficiului de turism, la care vor fi abordate
teme ca:
•
Turismul şi calitatea vieţii;
•
Dezvoltarea turismului şi protecţia mediului – împreună pentru o armonie de durată;
•
Tehnologia şi natura – cele două provocări ale turismului la începutul sec.XXI;
•
Ecoturismul – cheia unei dezvoltări susţinute;
•
Contribuţia turismului la prezervarea patrimoniului cultural;
•
Turismul pentru tineret – premisă a cunoaşterii culturale şi istorice;
•
Comunicarea, informarea şi educarea – căi de alimentare a dezvoltării turistice;
•
Dezvoltare prin turism;
•
Parteneriatul public-privat – cheia dezvoltării turistice; promovarea mixtă – privată şi
instituţională;
•
Management de calitate – turism de calitate;
•
Turismul – activitate a sec.XXI generatoare de locuri de muncă;
- lansări de carte, lansarea unor reviste, deschiderea unor obiective turistice (hoteluri,
restaurante, cluburi) etc.:
•
lansarea Revistei FORCE TOURISM – numărul special dedicat municipiului ClujNapoca;
- activităţi organizate în colaborare cu cele 13 oraşe înfrăţite din străinătate, pentru
promovarea imaginii municipiului Cluj-Napoca şi a ofertei turistice prin intermediul Primăriilor
cu care avem legături privilegiate – Dijon şi Nantes (Franţa), Zagreb (Croaţia), Koln
(Germania), Pecs (Ungaria), Columbia (Carolina de Sud, SUA), Beer-Sheva (Israel),
Zhengzhou (R.P. Chineză), Suwon (Republica Coreea), Makati (Filipine), Chacao-Caracas
(Venezuela), Sao Paulo (Brazilia), Korcea (Albania):
•manifestări simultane (ex. Săptămâna românească la Parma – cu ocazia înfrăţirii celor
două oraşe), cu transmisie televizată simultană (duplex);
•delegaţii ale mediului de afaceri, ale mediului cultural-academic, instituţional etc. (ex.
Columbia – SUA);
•susţinerea unor seminarii despre Cluj-Napoca;
•distribuirea unor materiale promoţionale etc.
f) organizarea unor tururi / circuite turistice – programe turistice pe circuite tematice
(istorice, geografice, economice, complexe etc.):
- implementarea programului guvernamental “AUTOBUZELE TURISTICE”, iniţiat de
Autoritatea Naţională pentru Turism, program care poate contribui atât la promovarea cât şi la
13

dezvoltarea turismului, şi care poate implica într-un mod benefic atât autorităţile locale cât şi
ANT.
•
Rezultate aşteptate: dinamizarea circulaţiei turiştilor, publicitate eficientă, creşterea
numărului de turişti şi a veniturilor directe, dezvoltarea turismului cultural, accesul mai rapid la
informaţie şi accesul mai comod la monumente şi produse turistice.
•
Cadrul instituţional: parteneriatul public si public-privat.
•Impact public: semnificativ şi constant.
•
Beneficiari: turiştii interni şi externi, instituţiile publice şi autorităţile locale.
•
Eficienţa / Indicatori de performanţă: numărul de turişti români / strâini care apelează
la acest serviciu; numărul de turişti care vizitează obiectivele incluse în circuit; graficul de
amortizare a investiţiei; amplificarea sistemului în centrele stabilite iniţial şi dezvoltarea
sistemului şi în alte centre urbane.
- dezvoltarea împreună cu agenţiile de turism a unor tururi / circuite turistice în oraş şi în
jurul oraşului
g) alte acţiuni de marketing turistic:
- promovare:
•
cooperarea cu Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului pentru
promovarea municipiului Cluj-Napoca la târguri de turism naţionale şi internaţionale;
•
organizarea în colaborare cu oficiile de turism din România a unor misiuni de vânzări
în alte oraşe care pot furniza turişti;
•organizarea unor excursii de familiarizare pentru presa de turism şi publicaţiile liniilor
aeriene (caravana media);
•proiectarea şi construirea unui stand de prezentare care să fie utilizat la târguri;
- publicitate:
•
stabilirea unui set iniţial de criterii pentru amplasarea anunţurilor publicitare în
diferite medii de comunicare;
•
clasificarea priorităţii obiectivelor în funcţie de audienţă, accesibilitate şi cost;
•
crearea criteriilor de măsurare a impactului publicităţii;
•
producţia unui spot video de 10 minute care să fie folosit în autocarele de turişti
pentru a familiariza pasagerii cu zona înainte de a sosi la destinaţie şi în alte scopuri
promoţionale, la târguri etc.;
- relaţii publice şi relaţii cu presa, pentru asigurarea unui nivel maxim de expunere pentru
municipiul Cluj-Napoca şi pentru avantajele sale turistice:
•
dezvoltarea unor relaţii cu scriitorii de jurnale de călătorie din România şi încurajarea
scrierii unor prezentări turistice de calitate despre Cluj-Napoca;
•
dezvoltarea de relaţii cu liniile aeriene româneşti sau străine care deservesc ţara şi
promovarea prezentărilor turistice de calitate despre municipiul Cluj-Napoca;
•
realizarea unui Eveniment Anual în municipiul Cluj-Napoca, la care să participe
oficialităţi din partea guvernului, industriei turistice şi presei;
- cercetări de marketing turistic – studii şi analize periodice privind conjunctura pieţei
locale, interne şi externe a serviciilor de turism, în vederea luării deciziilor strategice şi stabilirii
impactului eforturilor de marketing;
•
analiza pieţei, proiectarea şi implementarea de baze de date în turism:
14

crearea unei baze de date cu tour-operatorii din turism şi persoanele care au nevoie de informaţii
turistice;
elaborarea unui chestionar care să evalueze gradul de satisfacţie a turiştilor şi atragerea
participării hotelurilor şi industriei de servicii turistice pentru a asigura feed-back-ului din partea
turiştilor;
analiza anuală a rezultatelor în vederea întocmirii planului de marketing viitor;
•
realizarea de studii de marketing şi analize de prefezabilitate şi fezabilitate cu privire
la proiectele ce se vor înainta pe probleme de turism;
- prognoze, strategii şi politici de marketing pentru servicii de turism;
- consultanţă pe probleme de turism pentru agenţii economici;
- cercetări aplicative pentru dezvoltarea turismului pe plan local şi zonal, dezvoltarea şi
diversificarea ofertei turistice, modernizarea şi dezvoltarea turismului în contextul integrării
europene;
- proiecte de valorificare a potenţialului turistic în teritoriul adiacent municipiului şi de
dezvoltare turistică a zonelor, staţiunilor şi localităţilor turistice;
- proiecte de amenajare şi echipare turistică regională (în colaborare cu alte instituţii din
ţară sau străinătate);
- studii de oportunitate şi fezabilitate pentru realizarea şi modificarea de structuri
turistice, constituirea de societăţi mixte, divizări de societăţi comerciale.
- dezvoltarea produsului – inventarierea principalelor resurse turistice şi elaborarea de
propuneri de dezvoltare turistică, care vor sta la baza Programului anual de dezvoltare a
turismului, crearea unui inventar de îmbunătăţiri dorite la nivel public şi privat, pentru a asigura
servicii eficiente pentru turişti sau pentru a spori experienţa turistică;
•
contribuirea la creşterea calităţii produselor turistice, urmărirea activităţii turistice, în
aşa fel încât agenţii economici cu activitate în domeniul turismului să aibă acces la resursele
turistice, cu respectarea normelor de punere în valoare şi protejare a acestora;
•
trecerea în revistă a standardelor Uniunii Europene cu privire la cazare, restaurante,
capacităţi de alimentaţie publică şi alte servicii de turism, precum şi a criteriilor UNESCO de
recuperare a “structurilor cu semnificaţie istorică” şi analizarea potenţialului de aplicare a
acestora
•
explorarea posibilităţilor de a îmbogăţi oferta de agrement şi experienţele culturale de
pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca;
•
promovarea programelor de reamenajare, reparare, curăţire şi înfrumuseţare a
comunităţii în zonele de dezvoltare economică cu un aflux mare de vizitatori;
•
investiţii de capital pentru acoperirea necesităţii de a îmbunătăţi infrastructura
drumurilor de acces către obiectivele turistice;
•
program de îmbunătăţire a semnalizării rutiere în vederea direcţionării turiştilor către
atracţiile turistice locale, precum şi semnalizare către posibile unităţi hoteliere;
•
panourile cu “Bine aţi venit” plasate la intrarea în localitate să fie proaspăt vopsite şi
atractive.
Pentru realizarea planului operaţional pentru realizarea acestui oficiu de turism se
intenţionează consultarea sectorului de afaceri, folosind propunerile primite în cadrul dezbaterii
publice a acestei strategii ce a avut loc în ianuarie 2006.

II. Valorificarea turistică a staţiunii balneare Băile Someşeni
a)

Potenţialul curativ al Băilor Someşeni:
15

– Ceea ce caracterizează din punct de vedere hidrogeologic stratele acvifere de la Băile
Someşeni este prezenţa apelor freatice acumulate în depozitele de terasă şi de luncă şi a unor
ape slab ascensionale care apar din direcţia sării (situată la 10-15 m sub depozitele aluvionare),
ambele având drept pat impermeabil masivul de sare din axul anticlinalului Someşeni.
Alimentarea stratului freatic din această zonă se face din apa pârâului Becaş (în principal), din
precipitaţii şi eventuale acumulări de apă din terasele Someşului Mic. Apa mineralizată apare
sub formă de izvoare ascendente la linia de contact dintre terasă şi luncă. Ca particularitate se
remarcă creşterea concentraţiei în NaCl odată cu adâncimea.
– Turbăria şi nămolul de turbă au luat naştere în zona de înmlăştinire a luncii prin
descompunerea la suprafaţă a materiei organice – stuful. În adâncime transformările sunt relativ
mici, stratul anaerob din adâncime având rol de conservare a nămolului produs de stratul
generator aerob de la suprafaţă. S-a stabilit existenţa unui zăcământ de nămol terapeutic de
40.554 mc, ce se întinde pe o suprafaţă de 20 ha, cu o grosime medie de 2 m.
– S-au identificat în zonă 27 izvoare de ape minerale, cu un debit total estimat la cca 450
mii litri / 24 h, având debite variind între 0,012 l / s (izvorul 12) şi 5,0 l / s (izvorul 1), unele
având debite inconstante, fapt care arată dependenţa lor directă de precipitaţii. Cantitatea de
rezerve exploatabile – ape minerale clorurate – este de 3.148 mc / zi.
– Apele minerale de la Someşeni sunt ape clorosodice reci. Cele hipo şi izotonice în care
se încadrează majoritatea izvoarelor pot fi folosite atât în cura internă cât şi în cea externă.
Conţinutul total de săruri dizolvate în apă este cuprins între 1,03 – 46,6 gr / l.
– În cura internă, fiind excitante asupra mucoasei gastrice, asupra mobilităţii şi secreţiei
intestinale, se indică în gastro-duodenite hipoacide şi enterocolite cronice. Sunt 5 izvoare aflate
în exploatare pentru cura internă – izvoarele 1, 2, 3, 8, 15. Sub formă de inhalaţii, se recomandă
în afecţiuni catarale inflamatorii cronice (rino-faringo-traheo-bronşite).
– Încălzite, se pot folosi în cură, sub formă de băi, în bazine sau în cadă, în reumatismul
inflamator cronic în perioadele neevolutive, în reumatismul articular şi în afecţiuni
posttraumatice.
– Apele clorosodice concentrate şi apele din foraje se recomandă pentru cura externă în
afecţiuni reumatismale degenerative, afecţiuni ale sistemului nervos periferic, afecţiuni
ginecologice de tip inflamator cronic.
– Nămolul terapeutic de la Someşeni este sulfuros radioactiv, are conductibilitate termică
mică şi capacitate calorică mare, care îl fac un excelent mediu diatermic. Rezervele de nămoluri
minerale se estimează la 37.000 mc.
– Bioclimatul sedativ este un alt factor natural terapeutic care amplifică valoarea curativă a
Băilor Someşeni.
b) Valorificarea potenţialului turistic al Băilor Someşeni, care până în 1990 atrăgeau
peste 200.000 vizitatori anual:
– realizarea unui parteneriat public-privat pentru reamenajarea staţiunii – reabilitarea
infrastructurii şi modernizarea bazei materiale / de tratament a staţiunii balneare:
•
proiecte de amenajare şi mărire a capacităţii, prin decolmatarea izvoarelor şi
suplimentarea apelor curative cu ajutorul sondelor de adâncime, delimitarea arealului turistic
(datorită presiunii urbane în creştere), remodelarea bazinelor de înot în aer liber (inclusiv
platformă pentru sărituri), construirea microbazinelor şi platformelor de tratament cu nămol,
captarea şi exploatarea curativă a izvoarelor minerale, construirea unui ambulatoriu cu
proceduri de cură complexe (aferente maladiilor tratate prin apa minerală şi nămol).
c. Valorificarea potenţialului turismului de proximitate legat de partea de Băile Cojocna. corelare cu strategia judeţeană de dezvoltare pe turism
16

D. valorificarea potenţialului turismului de proximitate legat de Băişoara, care în prezent nu este
foarte bine pusă în valoare pentru turismul de iarnă, in special.
- corelare cu strategia judeţeană de dezvoltare pe

III. Reabilitarea centrului istoric al municipiului Cluj-Napoca şi înscrierea
lui într-un circuit turistic internaţional
– refaţadizarea şi conservarea centrului istoric;
– amenajarea unor pieţe pietonale;
– amplasarea unor indicatoare turistice (marcaje cu urme de paşi imprimate cu
indicatoare pe trotuare etc.);
•documente şi scrisori către Ministerul Culturii şi Cultelor.

IV. Amenajarea zonei Cetăţuia
– redecorarea şi reamenajarea zonei Cetăţuia – monument istoric, oferind de asemenea
o superbă panoramă asupra oraşului;
– conservarea mediului înconjurător, protecţia mediului;
– amplasarea de indicatoare turistice etc.

V. Reabilitarea Turnului Croitorilor şi introducerea lui într-un circuit
regional al breslaşilor
– reabilitarea şi introducerea într-un circuit regional a Turnului Croitorilor – monument
istoric din epoca medievală;
– informarea breslaşilor.

VI. Dezvoltarea Grădinii Botanice ca punct de atracţie turistică
– dezvoltarea, reamenajarea şi redecorarea Grădinii Botanice – muzeu naţional cu un
potenţial turistic deosebit;
– cooperări internaţionale, cercetări.

VII. Amenajarea unui Parc de distracţii
– amenajarea unui Parc de agrement în zona Colina;
– realizarea unui parteneriat public-privat, atragerea unei reţele de colaboratori din
“show-biz”.

VIII. Amenajarea turistică şi promovarea bazei sportive “Parâng”
17

–
–
–
–

terenuri de sport;
parcuri de joacă pentru copii;
pârtie de schi;
locuri de cazare, de servire a mesei şi de agrement.

IX. Amenajarea unui Teatru de vară
–
–

amenajarea unui Teatru de vară în zona Hoia;
cooptarea marilor firme de impresariat şi publicitate.

X. Amenajarea Someşului
amenajarea şi decorarea malurilor Someşului (după modelul Begăi în Timişoara):
terase, bărcuţe de agrement etc.

XI. Reabilitarea ştrandurilor din municipiul Cluj-Napoca
dezvoltarea şi modernizarea ştrandurilor, reamenajarea şi redecorarea – amplasarea de
aparate de joacă pentru copii, terenuri de sport, terase, campinguri, saloane de saună, masaj şi
tratamente corporale etc.

XII. Reabilitarea şi modernizarea secţiei în aer liber a Muzeului Etnografic al
Transilvaniei
-

promovarea turismului cultural, ecologic, agroturism etc.

-

înscrierea în cadrul circuitului târgurilor meşteşugăreşti

XIII Îmbunătăţirea calităţii serviciilor din turism prin atingerea unor
standarde
- Clasificarea unităţilor hoteliere cu funcţiuni de alimentaţie , în colaborare cu Autoritatea
Naţională pentru Turism)
- Realizarea unor demersuri pentru atingerea unor standarde minime privind alte activităţi
cu caracter turistic.

4. Analiza cost-beneficii

18

4.1. Costurile implementării strategiei de dezvoltare a
turismului
în municipiul Cluj-Napoca
I. Cheltuieli materiale şi de investiţii
•Amenajarea unui spaţiu central, atractiv şi accesibil pentru Oficiul de turism; Dotarea cu
mobilier modern şi aparatură de calitate – calculatoare, imprimantă, fax, telefon ş.a.m.d.;
Cheltuieli cu întreţinerea spaţiului şi cu materiale consumabile.

II. Cheltuieli de personal
•Crearea unui serviciu în subordinea Primăriei şi Consiliului local al municipiului ClujNapoca, format din personal specializat – management în turism şi servicii (studii economice,
informatice, juridice, administrative etc.), prin redistribuirea personalului existent şi angajare
(dacă e cazul);
•Colaborarea cu instituţiile de învăţământ superior pentru culegerea şi prelucrarea datelor
(voluntari – studenţi);

III. Alte cheltuieli (informatice, logistice, de marketing ş.a.)
•Cheltuieli de promovare, implementare şi actualizare (baze de date, website etc.);
•Editarea unor materiale promoţionale (reviste de profil, broşuri, pliante, hărţi şi ghiduri
turistice, ilustrate etc.);
•Organizarea unor evenimente / manifestări cultural-artistice etc., în parteneriat public /
privat, care atrag vizitatori autohtoni şi străini şi pot constitui prilejuri de promovare şi
dinamizare a turismului local;
•Organizarea unor tururi / circuite turistice.

4.2. Beneficiile aduse comunităţii prin dezvoltarea turismului
în municipiul Cluj-Napoca
“Turismul: forţa conducătoare în eradicarea sărăciei, crearea de locuri de muncă
şi armonie socială” (Organizaţia Mondială a Turismului – 2003)
•Atragerea turiştilor – creşterea numărului de turişti care vin în municipiul Cluj-Napoca şi
creşterea duratei de sejur, prin îmbunătăţirea şi diversificarea ofertei turistice şi a modalităţilor
de promovare – directă, pe suport electronic şi de hârtie – prin Oficiul de turism, internet,
materiale promoţionale, media etc.;
– crearea unei baze de date complete, actualizate şi operative, monitorizarea diferiţilor
indicatori cantitativi şi calitativi care să poată fi puşi la dispoziţia diferiţilor factori interesaţi.
19

•Creşterea veniturilor directe din turism (efectul direct);
•Efectul multiplicator al turismului - prin dezvoltarea generală pe care o angrenează atât în
celelalte ramuri ale economiei, cât şi pe plan social:
– efectul indirect – impactul creşterii cheltuielilor pentru serviciile turistice asupra
ramurilor producătoare de bunuri de consum la care firmele turistice apelează în mod inevitabil
pentru a-şi susţine oferta turistica la parametri competitivi;
– efectul indus – procesul de multiplicare a cererii agregate la scară macroeconomică
(întreaga economie naţională în general şi zonală în special), deoarece atât veniturile celor ce
lucrează nemijlocit în turism, cât şi cele ce revin sectorului producător de bunuri de consum
sunt reinvestite în vederea procurării altor mărfuri şi servicii de care au nevoie.
Cele trei efecte menţionate mai sus îşi găsesc reflectarea în următoarele transformări
pozitive:
creşterea produsului intern brut ca urmare a impulsului generat de sporirea cu o
unitate bănească a veniturilor obţinute din activitatea turistică;
sporirea volumului vânzărilor rezultate din tranzacţiile economice (cu excepţia
stocurilor);
multiplicarea veniturilor, ca urmare a unei unităţi adiţionale de cheltuială turistică;
crearea de noi locuri de muncă în aproape toate ramurile economiei naţionale cu
care turismul se află în legătură directă sau indirectă;
mărirea veniturilor bugetului de stat, prin posibilitatea impozitării unor activităţi
economice prospere de pe urma dezvoltării turismului;
efectul multiplicator al turismului asupra comerţului exterior, îndeosebi al celui
invizibil.
•Dezvoltarea economică a municipiului Cluj-Napoca, prin dezvoltarea industriei turistice
şi ridicarea nivelului de trai al cetăţenilor;
– crearea de noi locuri de muncă;
– îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă prin ameliorarea calităţii mediului, înfrumuseţarea
oraşului, oferirea de noi posibilităţi de agrement şi refacere pentru locuitorii municipiului ClujNapoca şi pentru turişti;
•Promovarea prin turism a municipiului Cluj-Napoca, îmbunătăţirea imaginii municipiului
Cluj-Napoca în ţară şi străinătate.
•Favorizarea accesului pe calea integrării europene.

5. Indicatori de evaluare a rezultatelor
implementării strategiei de dezvoltare a turismului
în municipiul Cluj-Napoca
•Fluxul turistic, cererea turistică, factorii motivaţionali etc.;
•Numărul de turişti români / străini care apelează la serviciile turistice, numărul de turişti
care vizitează obiectivele turistice;
20

•Ponderea cererii interne / externe în totalul cererii turistice anuale, indicele modificării în
timp a cererii turistice interne / externe;
•Repartiţia pe zone de provenienţă / ţări a cererii turistice externe şi provenienţa regională
a cererii turistice interne, indicele sosirilor vizitatorilor străini, pe ţări de origine şi zone
geografice;
•Structura cererii turistice pe principalele mijloace de transport folosite;
•Distribuţia cererii turistice pe principalele forme de cazare, număr de sosiri / înnoptări pe
tipuri de structuri de primire turistică, pentru turiştii rezidenţi / nerezidenţi;
•Capacitatea de cazare – existentă (locuri) / în funcţiune (mii locuri-zile), numărul de
camere / paturi;
•Gradul de ocupare al potenţialului de cazare, indicele de utilizare netă a locurilor de
cazare (capacităţii în funcţiune), lungimea medie a şederii;
•Durata medie a sejurului pentru turiştii rezidenţi / nerezidenţi;
•Sezonalitatea cererii turistice;
•Gradul de satisfacere a turiştilor;
•Numărul de vizitatori ai paginii de internet, numărul de rezervări online;
•Graficul de amortizare a investiţiei;
•Nivelul încasărilor din turism, indicele de creştere a încasărilor din turism;
•Încasarea medie turistică pe cap de locuitor;
•Distribuţia firmelor din turism pe cifră de afaceri şi număr de salariaţi.

Indici de evaluare a turismului local în perioada 2001-2004
A
nul
2
001
2
002
2
003
2
004

Nr.
sosiri
(mii)
14
5
16
8
21
4
25
8

Nr.înn
optări (mii)

Indicele de utilizare netă a capacităţii în
funcţiune Ic (%)

269
315
409
456

15
18
28
28

(mii)
500
456

450

Nr.sosiri (mii)

409

400
350

250

269

258
214

200
150
100
50

Nr.înnoptări (mii)

315

300

145

168

21

30%

28%

28%

25%
20%
15%

18%
15%

Ic (%)

10%
5%
0%

2001

2002

2003

2004

Alte propuneri:
realizarea unor trasee turistice, de o zi/ circuite, cu plecare din Cluj (la Cheile Turzii,
la Tarnita, Cojocna, Somesei, Faget etc)
exploatarea ideii de ‘turism intelectual’ (biserici, arhitectura, atmosfera)
realizarea unor indicatoare spre obiectivele turistice
exploatarea expertizei locale (ghizi oferiti de anumite institutii)
restaurarea si punerea in traseul turistic a Bastionului Croitorilor
punerea in functiune a unei linii Cluj tours – autobuz turistic cu program de 1-2 ori pe
zi in special in sezon
important – de definit clujul ca pol turistic si identificat oferta competitiva
centrarea, printre altele, pe nevoile turistilor interni (cetateni romani), si chiar locali
(clujeni si altii – ex. parintii studentilor etc)
amenajarea cu prioritate a periurbanului in vederea dezvoltarii ‘turismului de
weekend’
amenajarea cu prioritate a zonei pietonale
asigurarea faptului ca profilul turistic este congruent cu profilul cultural si social al
comunitatii (universitar)
pastrarea fatadei cladirilor din centrul istoric si modificarea / modernizarea
interioarelor
realizarea unei harti turistice/ culturale a municipiului/ judetului/ zonei
identificarea unui element de inovatie – care sa aduca valoare adaugata orasului in
raport cu alte destinatii turistice similare
organizarea de festivaluri
dezvoltarea aeroportului

22