Sinteze ale proiectelor ESPON Coeziunea teritorială în ESPON Proiecte: METROBORDER, Projects: TIPTAP, ARTS, FOCI TIPTAP, EDORA ESPON reprezintă Rețeaua europeană de observare a dezvoltării și coeziunii teritoriale Conţinut 1 2 Prezentarea rapoartelor ESPON Definiţia conceptelor în rapoarte 3 Tematica 4 Utilizarea conceptelor 5 Cazuri concrete 6 Ilustraţii 1. Prezentarea rapoartelor ESPON METROBORDER – Cross-Border Polycentric Metropolitan Regions (Regiuni metropolitane policentrice transfrontaliere) Proiectul METROBORDER propune cateva opţiuni pentru strategiile de dezvoltare a regiunilor metropolitane policentrice de frontieră (fig. 1). Proiectul ia în considerare dezbaterile pe politicile regionale europene, punand accent pe politica de coeziune şi pe modul în care documentul „Europa 2020” îşi poate atinge scopul prin sprijinirea regiunilor. De asemenea, coeziunea teritorială este privită ca un obiectiv central al politicilor europene, iar in care regiunile transfrontaliere joacă un rol important în realizarea coeziunii politice. Două regiuni se constituie în studii de caz (Upper Rhine – Rinul superior si Greather Region) http://www.espon.eu/main/Menu_Projects/Menu_TargetedAnalyses/metro border.html ARTS – Assessment of Regional and Territorial Sensitivity (Evaluarea sensibilităţii regionale şi teritoriale) Proiectul ARTS propune un instrument necesar analizării impactului legislaţiei teritoriale si a politicilor sectoriale ale UE asupra diferitelor regiuni, care raspund in mod diferit la aceşti stimuli ‐ au „sensibilităţi” diferite. Proiectul consideră evaluarea impactului teritorial a politicilor sectoriale şi a directivelor comunitare ca o necesitate recunoască în documentul Strategiei Teritoriale Europene, Agenda Teritoriala a Uniunii şi Cartea verde privind coeziunea teritorială, concentrată în mod explicit pe diversitatea regională. http://www.espon.eu/main/Menu_Projects/Menu_AppliedResearch/arts.ht ml TIPTAP – Territorial Impact Package for Transport and Agricultural Policies (Impactul territorial al politicilor de transport şi agricultură) Proiectul TIPTAP propune un instrument necesar evaluarii impactului teritorial aplicat la nivelul sectoarelor economice ale transportului şi agriculturii. Scopul proiectului este atins prin utilizarea modelelor cantitative, ce au in spate o solidă metodologie ştiinţifică, conectată la orientările de evaluare de impact ale Uniunii Europene. De asemenea, TIPTAP doreşte să acopere toate mecanismele prin care politicile europene pot influenţa coeziunea teritorială la nivelul teritoriului european. Prin disponibilitatea unor indicatori la nivele teritoriale diferite, precum şi prin structurarea întregului proces operaţional într‐un pachet uşor gestionabil şi intercativ, TIPTAP oferă factorilor de decizie politică informaţii utile şi uşor de accesat. http://www.espon.eu/main/Menu_Projects/Menu_AppliedResearch/tiptap. html EDORA – European Development Opportunities in Rural Areas (Oportunităţi europene de dezvoltare în spaţiile rurale) Proiectul EDORA îşi propune o mai bună înţelegere a mutaţiilor ce intervin în mediul rural, în scopul adaptării politicilor teritoriale relevante. De asemenea proiectul încearcă să identifice mijloacele prin care se poate consolida coeziunea teritorială şi modul în care UE şi statele membre pot sprijini zonele rurale să profite de potenţialul lor. Demersul abordează trei aspecte cheie ale zonelor rurale: necesitatea unei mai bune înţelegeri a modelelor de diferenţiere dintre diferitele tipuri de zone rurale; natura diferitelor oportunitati de dezvoltare, pentru fiecare zonă; modul in care aceste oportunitati de dezvoltare pot fi consolidate prin interactiuni specifice (de exemplu, interactiunea dintre rural si urban) http://www.espon.eu/main/Menu_Projects/Menu_AppliedResearch/edora. html 2 2. Definiţia conceptelor în rapoarte Coeziunea teritorială în METROBORDER Fără a defini în mod explicit conceptul, proiectul METROBORDER constată că în cadrul coeziunii teritoriale referitoare la zonele metropolitane transfrontaliere, extrem de importantă este coeziunea politică. Aceast tip de coeziune este menit să facă faţă provocărilor de tipul: inegalităţii condiţiilor de viaţă şi ameliorarea lor, de echilibru şi de prosperitate teritorială comună. Toate aceste probleme implică toţi actorii de o parte si de alta a frontierelor. În cadrul proiectului METROBORDER aceste problem au fost abordate printr‐o dublă dimensiune a teritoriului şi a coeziunii teritoriale: interacţiunea şi convergenţa. Coeziunea teritorială în ARTS Coeziunea teritorială în proiectul ARTS a fost asimilată dreptului primar al UE, plasând conceptul în ceea ce privește serviciile de interes economic general. Coeziunea teritorială este adesea văzută ca un "sinonim" pentru promovarea dezvoltării regionale în UE. ARTS distinge patru dimensiuni care definesc conceptul de coeziune teritorială: echilibru / justiție, reducerea disparităților la nivel mondial / competitivitate, cooperare și guvernare. Formula propusă pentru identificarea impactului teritorial, devine în contextul coeziunii teritoriale o masura a acesteia (vezi sinteza conceptului impact teritorial) Coeziunea teritorială în TIPTAP Definiţia coeziunii teritoriale este în proiectul TIPTAP strâns legată de conceptul de impact teritorial. 3 Coeziunea teritorială e considerată în acest proiect ca fiind dimensiunea teritoriala a dezvoltării durabile. Conceptul este definit, apelând la trei componente principale: calitatea teritorială, eficacitatea teritorială şi identitatea teritorială. Eficienţa teritorială se referă la utilizarea optimă a resurselor teritoriului, în termeni de energie, sol, accesibilitate, competitivitate sau atractivitate. Calitatea teritorială se referă la calitatea vieţii şi a mediului de lucru, facilitarea accesului la cunoaştere şi servicii de interes general. Identitatea teritorială se referă la resursele de capital, capacitatea de a dezvolta o viziune a viitorului, conservarea şi consolidarea unei vocaţii specifice de producţie, precum şi avantajele competitive ale fiecărui teritoriu.Fiecare dintre aceste componente ia în considerare o gamă largă de elemente, capabile să descrie un teritoriu (fig. 2) şi să determine, prin măsurare, poziţia fiecărui teritoriu naţional în contextul obiectivului de coeziune teritorială. Coeziunea teritorială în EDORA Fără a defini explicit coeziunea teritorială, proiectul EDORA avansează idea conform căreia coeziunea teritorială poate fi consolidată prin cooperarea regională. Misiunea politicii de coeziune teritorială constă în sprijinirea zonelor rurale în scopul atingerii potenţialului maxim, adaptând acest sprijin unor provocări specifice zonelor rurale (izolare/accesibilitate redusă, populaţie puţin densă etc.). Adaptarea coeziunii teritoriale la mediul rural, constă în propulsarea ideii de “coeziune rurală”, concept dezvoltat apelând la o largă panoplie de domenii şi testat în ceea ce priveşte eficacitatea politicilor ce vizează zonele rurale. O atenție deosebită în acest sens este faptul că regiunile și diferite tipuri de teritorii nu sunt afectate în mod egal de noile politici și legislația UE. 3. Tematica Deoarece METROBORDER nu şi‐a propus definirea explicită a conceptului, coeziunea teritorială este abordată apelând la indicatori de interactiune şi convergenţă ce vizează elementele componente ale regiunilor metropolitane transfrontaliere – naveta transfrontalieră, PIB‐ul etc. Aceşti indicatori sunt utilizaţi în scopul de a evalua principalele centre urbane ce generează aceste regiuni (Basel, Strasbourg, Karlsruhe, Luxemburg, Saarbrucken, Metz etc.) dintr‐o perspectivă comparativă în contextul european . Proiectul ARTS face o evaluare amănunţită a impactului teritorial a 12 directive ale Uniunii Europene din Agenda Teritorială Europeană (Directiva asupra calităţii aerului, Directiva‐cadru asupra apei, Directiva Seveso, Directiva privind zgomotul, Directiva pentru promovarea utilizării biocarburanților, Directiva privind răspunderea pentru mediul înconjurător, Directiva privind interoperabilitatea sistemelor de taxare rutieră electronică, Directiva privind recunoașterea calificărilor, Directiva privind infrastructurile critice, Directiva privind utilizarea utilizarea durabilă a pesticidelor, Directivă privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și energie și Directiva privind performanța energetică a clădirilor) şi Cartea verde privind coeziune teritorială. Proiectul propune o analiză a diversităţii teritoriale (geografice, sociale, priorităţi politice), precum şi modul în care acestea influenţează dimensiunea social‐economică. Proiectul TIPTAP propune, pornind de la modelul TEQUILA actualizat (TEQUILA 2), evaluarea impactului la două nivele diferite: ca dimensiune singulară/individuală a impactului (SDI – in limba engleză) şi ca impact însumat (SI – în limba engleză). Primul nivel prevede evaluarea individuală a indicatorilor afectaţi de politicile teritoriale iar cel de‐al doilea reprezintă o evaluare sintetică şi generală a impactului. În acest sens, proiectul TIPTAP propune trei 4 macro‐criterii, și anume: eficiența teritorială, calitatea teritorială, identitatea teritorială (toate însumându‐se şi subordonându‐se conceptului de coeziune teritorială). Metoda are o aplicabilitate generală în masurarea impactului, dar raportul se focalizează pe politica transporturilor şi politica agricolă comună (PAC). Pentru PAC, fiecare componentă este definită astfel: ‐ Eficienţa teritorială: creştere economică, şomaj, diversificarea turismului; ‐ Calitatea teritorială: Calitatea mediului, sustenabilitatea comunităţilor, emisiile de metan sau riscul de eroziune a solului. ‐ Identitatea teritorială: diversitatea peisajul, identitatea comunitaţilor, produse de patrimoniu. Pentru politica din domeniul transporturilor componentele sunt definite astfel: ‐ Eficienţa teritorială: eficienţa infrastructurii de transport terestre, eficienţa aeroporturilor, creşterea economică, costurile congestionării; ‐ Calitatea teritorială: traficul, emisiile de dioxid de carbon, securitatea, oportunităţile de piaţă ‐ Identitatea teritorială: fragmentarea peisajului, expunerea la vizitatorii din exterior, integrarea regională. Proiectul EDORA urmăreşte procesul de diferenţiere a spaţiilor rurale în scopul identificării modului în care politicile europene şi naţionale pot sprijini dezvoltarea durabilă a acestora, apelând la resursele proprii. Raportul propune diagnoze aupra problemelor cu care se confruntă spaţiile rurale europene. Aceste diagnoze se organizează în jurul a trei teme principale: dinamicile productive, relaţiile urban‐rural şi problemele de mediu şi teritoriale. Aceste teme sunt menite să ilustreze dinamica mutaţiilor în zonele rurale. Conceptul de coeziune teritorială este mobilzat, mai ales în cazul relaţiilor urban‐rural şi în cazul problemelor de mediu şi teritoriale. În cazul relaţiilor urban‐rural sunt utilizate o serie de cuvinte cheie/noţiuni, precum: urbanizare, contra‐urbanizare, migraţiile alternante (de exemplu, deplasările navetiste), noţiuni ce devin elemente centrale ale demersului. Tematica relaţiilor urban‐rural se centrează pe ideea de perifericitate, ce integrează un dublu context: distanţa faţă de centrele urbane (centre de localizare a bunurilor şi serviciilor) şi absenţa economiilor de aglomeraţie. Asociate acestora sunt cîteva inconveniente fundamentale, precum: costul ridicat al serviciilor, fragilitatea antreprenoriatului, ajustarea lentă a structurilor economice sectoriale, mediocritatea înfrastructurii locale. În anumite zone rurale, pe lângă mai vechea asociere dintre sectorul primar sic el secundar se inserează activităţi ce aparţin secotorului de servicii comerciale. În acest context, noţiunea de “economie rurală” este complicată de relaţiile dintre mediul rural şi zonele urbane proxime, inclusive prin fluxurile substanâiale de navetişti. Astfel, există numeroase indicii care demonstrează că unele dintre aceste zone pot fi competitive. 4. Utilizarea conceptelor 5 În cadrul proiectului METROBORDER conceptul de coeziune teritorială este abordat apelând la indicatori de interactiune şi convergenţă ce vizează elementele componente ale regiunilor metropolitane transfrontaliere – naveta transfrontalieră, PIB‐ul, cetăţenie etc. Aceşti indicatori sunt utilizaţi în scopul de a evalua principalele centre urbane ce generează aceste regiuni (Basel, Strasbourg, Karlsruhe, Luxemburg, Saarbrucken, Metz etc.) dintr‐o perspectivă comparativă în contextul european. Proiectul relevă si căteva sensibilităţi ce nu pot fi ignorate. Un exemplu ar putea fi discontinuităţile în dimensiunea PIB‐ului de o parte si de alta a frontierelor naţionale. Cu toate acestea o discontinuitate mare imprima o complementaritate funcţională crescuta a regiunilor. Arealele ale cărui PIB este ridicat devin atractive, devenind principalele motoare economice ale zonelor metropolitane transnaţionale si ţintele fluxurilor de navetişti. Pentru fiecare dintre cele 12 directive, proiectul ARTS propune un model de analiză a diversităţii teritoriale (geografice, sociale, priorităţi politice), precum şi modul în care acestea influenţează dimensiunea social‐economică. Scopul principal îl reprezintă evidenţierea expunerii şi a sensibilităţii unei regiuni la acţiunea unei directive. Coeziunea teritorială este relevată, în strânsă relaţie cu impactul territorial, prin intermediul a trei seturi de matrici (matricea de expunere regională, matricea de expunere la directivă şi matricea de sensibilitate regională). Matricea de expunere a regiunilor se axează pe regiuni (periferice sau suport al infrastructurii economice sau sociale etc.). Matricea de expunere la directivă relevă măsura intensităţii expunerii pe diferite domenii (mediul natural, economie , populaţie şi societate). Prin intermediul acestei analize sunt definite mai multe clase de tipul: intensitate de expunere pozitivă puternică sau redusă, intensitate de expunere negativă puternică sau redusă, fără expunere. În această etapă a analizei, dimensiunea spaţială nu este încă relevată. Matricea de sensibilitate regională vine în sprijinul acestui neajuns, stabilind priorităţile geografice, social‐economice şi politice ce vizează diferitele subiecte. În final, matricea de impact territorial se obţine prin înmulţirea celor tei matrici. Rezultatul are capacitatea de a fi cartografiat, relevandu‐se diverse clase. În cadrul proiectul TIPTAP, coeziunea teritorială este cea care furnizează cadrul teoretic al evaluarii şi măsurării impactului teritorial. Cele trei componente principale ale coeziunii teritoriale (calitatea teritorială, eficacitatea teritorială şi identitatea teritorială sunt descompuse în criterii. Pentru fiecare dintre aceste criterii au fost construiţi indicatori, au fost testate scenarii de impact. De exemplu, in cazul sectorului transporturilor s‐au utilizat trei scenarii: un scenariu bazat pe toate investiţiile realizate sau planificate până în 2030, unul care vizează noua infrastructură si un scenariu clădit în jurul reglementărilor de transport susceptibile de a consolida securitatea, tarifele etc. În ceea ce priveşte PAC, imaginea generala care se desprinde este aceea că în UE impactul asupra coeziunii teritoriale ar trebui sa fie pozitiv pentru marea majoritate a teritoriului, exceptie facând zonele rurale periferice cum ar fi cele din Scandinavia, Europa de Est si Spania. Asa cum am menţionat anterior, proiectul EDORA urmăreşte procesul de diferenţiere a spaţiilor rurale în scopul identificării modului în care politicile europene şi naţionale pot sprijini dezvoltarea durabilă a acestora, apelând la resursele proprii. Raportul EDORA vizează o abordare pe mai multe niveluri, având drept scop consolidarea coeziunii teritoriale în zonele rurale. Procesele de diferențiere ale mediului rural au loc la diferite scări spațiale. Politicile UE pot fi suficiente în sine., ele ar trebui corelate la cu politicile naţionale şi regionale. 5. Cazuri concrete În cadrul proiectului EDORA, s‐a procedat la selectarea a 12 regiuni rurale asupra cărora s‐au efectuat tot atâtea studii de caz. Acestea sunt: ‐ Studii de caz asupra relaţiilor între coeziunea teritorială şi relaţiile urban‐rural. Sunt abordate cateva teme majore, precum: migraţia navetistă, expansiunea urbană si periurbanizarea, turismul rural, migraţia etc. Căteva regiuni sunt arhetipale: ‐ ‐ Slavonia de Sud şi Chelmsko‐ Zamojski sunt caracterizate de epuizarea resurselor de populaţie şi feminizare În cazul Skye şi Yorkshire de Nord, imigraţia recentă a populaţiei tinere este contrabalansată de migraţia vărsticilor etc. ‐ Studii de caz asupra conectivităţii zonelor rurale. Aceste studii subliniază importanţa relaţiilor şi a conexiunilor la diferite scari spaţiale. 6. Ilustraţii Figure 1 : Cubul EDORA – Cadru 3D de analiză Notă: IA ‐ acces intermediar, IR ‐ intermediar de la distanță PRA‐ Accesibilitate predominant rurală, PRR ‐ Predominant rural profund 6 Figure 2 : ‐ Eficienţa teritorială – eficienţa resurselor (energie, pamânt şi resurse natural), competitivitate şi atractivitate, accesibilitate internă şi externă. ‐ Calitatea teritorială, calitatea vieţii şi a muncii, nivelul de viaţă, accesibilitatea la serviciile de interes general si cunoştinţe ‐ Identitatea teritorială, capitalul social şi relaţional, capacitatea de a dezvolta o viziune comună a viitorului, know‐how și specializări specifice, avantajul comparativ ESPON este un program de cercetare aplicată finanțat de către Comisia Europeană și statele membre ale UE. Misiunea sa este de a susține elaborarea de politici în ceea ce privește politica de coeziune a UE. Programul face acest lucru prin furnizarea de dovezi și cunoștințe cu privire la structurile teritoriale europene, tendințe, perspective și impactul politicilor care permit comparații între regiuni și orașe și care sprijină înțelegerea diversității teritoriale europene. CaDEC este un proiect transational în rețea care are ca scop valorificarea și diseminarea rezultatelor şi activităţilor ESPON. Proiectul face posibil acest lucru prin utilizarea conceptelor ESPON ca o poarta de acces la rapoartele ESPON. http://www.espon.eu Contacts: Romanian ESPON Contact Point Author: Phd. George ŢURCANAŞU 7