Sustenabilitatea
în ESPON
Sinteze ale proiectelor
ESPON

Proiecte: EDORA,
ESaTDOR,
Projects:
TIPTAP, FOCI
EUROISLANDS, ESPON CLIMATE

ESPON reprezintă
Rețeaua europeană
de observare a
dezvoltării și coeziunii
teritoriale

Conţinut

1
2

Prezentarea
rapoartelor
ESPON

1. Prezentarea rapoartelor
ESPON
EDORA – European Development Opportunities in
Rural Areas (Oportunităţi europene de dezvoltare
în spaţiile rurale)

Definiţia
conceptelor în
rapoarte

3

Tematica
adiacentă

4

Utilizarea
conceptelor

5

Studii de caz

6

Ilustraţii

Proiectul EDORA îşi propune o mai bună înţelegere a mutaţiilor ce intervin în
mediul rural, în scopul adaptării politicilor teritoriale relevante. De asemenea
proiectul încearcă să identifice mijloacele prin care se poate consolida
coeziunea teritorială şi modul în care UE şi statele membre pot sprijini zonele
rurale să profite de potenţialul lor. Demersul abordează trei aspecte cheie
ale zonelor rurale: necesitatea unei mai bune înţelegeri a modelelor de
diferenţiere dintre diferitele tipuri de zone rurale; natura diferitelor
oportunitati de dezvoltare, pentru fiecare zonă; modul in care aceste
oportunitati de dezvoltare pot fi consolidate prin interactiuni specifice (de
exemplu, interactiunea dintre rural si urban).
(http://www.espon.eu/main/Menu_Projects/Menu_AppliedResearch/edora.
html)

ESaTDOR - European Seas
and Territorial Development,
Opportunities and Risks
(Mările europene si
dezvoltarea teritorială,
oportunităti si riscuri)
ESaTDOR privește mările ca parte a Europei
și nu ca pe o anexă a acesteia sau ca pe un
obstacol în calea dezvoltării teritoriale.
Proiectul
urmărește
înțelegerea
interacțiunilor între uscat și spațiul maritim
ca un tot integrat și prin urmare vizează
explorarea oportunităților de dezvoltare
teritorială și riscurile pe care le prezintă din
acest punct de vedere regiunile maritime
europene. Obiectivele cercetării sunt
focalizate pe: cartografierea diferitelor
tipuri de mări în vederea realizării
unei/unor tipologii a diferitelor tipuri de
regiuni de coastă; identificarea diverselor
oportunități de dezvoltare și de riscuri
pentru tipurile de regiuni maritime /
costiere; explorarea exemplelor de bune
practici de guvernanță maritimă sau
terestru‐maritimă pentru a putea furniza
consiliere asupra administrării eficiente,
efective și democratice a acestor resurse;
realizarea unui set de recomandări politice
și identificarea mai multor arii de aplicare a
politicilor
în
vederea
maximizării
oportunităților și a minimizării impactului
uman asupra resurselor maritime ale
Europei.
(http://www.espon.eu/main/Menu_Project
s/Menu_AppliedResearch/ESaTDOR.html)

EUROISLANDS – The
Development of the Islands –
European Islands and
Cohesion Policy
(Dezvoltarea insulelor Insulele Europene si politica
de coeziune)
Plecând de la ideea că insulele sunt arii
dezavantajate, EUROISLANDS își propune să

2

furnizeze un set de recomandări politice și
de consiliere strategică pentru a asigura
dezvoltarea durabilă a insulelor europene în
condițiile Pieței Comune în așa fel încât să
se reducă decalajele față de celelalte regiuni
mai privilegiate ale Uniunii Europene.
Pentru a atinge acest obiectiv, proiectul
vizează înțelegerea profundă a stării actuale
a insulelor și ecaluarea divergenței lor în
raport cu celelalte regiuni, analiza viitorului
insulelor dintr‐o perspectivă europeană,
evaluarea generală a politicilor existente și
analiza opțiunilor politice în vederea
asigurării coeziunii teritoriale.
(http://www.espon.eu/main/Menu_Project
s/Menu_TargetedAnalyses/EUROISLANDS.h
tml)

ESPON CLIMATE - Climate
Change and Territorial
Effects on Regions and Local
Economies in Europe
(Modificările climatice si
efectele lor teritoriale asupra
economiilor regionale și
locale în Europa).
Proiectul ESPON CLIMATE se axează pe
maniera în care provocările globale, precum
schimbările climatice, aprovizionarea cu
energie, evoluţia demografică, globalizarea
se reflectă la nivel regional. Scopul este
acela de a identifica răspunsuri eficiente la
aceste provocări. Regiunile testate sunt:
Navarra, Dublin, Catalonia, Renania de
Nord‐Westfalia, precum şi regiunea
flamanda a Belgiei.
http://www.espon.eu/main/Menu_Projects
/Menu_AppliedResearch/climate.htm

2. Definiţia
conceptului în
rapoarte
Sustenabilitatea în EDORA
Proiectul EDORA nu definește în mod
concret conceptul de sustenabil / durabil,
însă accepțiune (accepțiunile) acestuia sunt
prezente ca urzeală pe între cuprinsul
raportului. Văzută ca o opțiune de
dezvoltare non urbană, cea a spațiilor rurale
combină
dimensiunile
producției
și
consumului durabil (non carbon), ale
(re)vitalizării sistemelor demografice și ale
protecției mediului, totul văzut prin prisma
mobilizării responsabile a resurselor și a
oportunităților locale

În EDORA,
sustenabilitatea este.
văzută în spiritul SDD Strategiei de Dezvoltare
Durabilă a UE (2009),
care combină
eficientizarea resurselor,
sustenabilitatea
productiei si consumului,
orasele durabile si
durabilitatea utilizării
resurselor naturale.

Sustenabilitatea în ESaTDOR
Deși foarte des utilizat în proiect, nici în
ESATDOR conceptul nu beneficiază de o
definiție aparte, el fiind prezent ca o pânză
de fond conformă tripticului european care
definește durabilitatea, respectiv articularea
optimă dintre societate, economie și mediu.
Ceea ce este însă important este faptul că
se afirmă în mod foarte clar faptul că

3

sustenabilitatea nu poate fi produsul unei
singure politici sectoriale, fie ea aplicată la o
singură scară geografică (regional, de
exemplu) sau la toate (local, regional,
național, continental), simultan. Proiectul
dovedește clar că sustenabilitatea nu poate
fi decât rodul unor strategii integrate, care
să combine toate politicile sectoriale
susceptibile a fi implicate, și acest lucru
trebuie efectuat în același timp la toate
nivelele de organizare teritorială.

În ESATDOR,
conceptul este
considerat în spiritul
SDD, completată cu
PMI - Politica
Maritimă Integrată A
UE (2007), destinată
să conducă la o
dezvoltare optimă a
tuturor activitătilor
maritime într-o
manieră sustenabilă,
respectiv o
maximizare socială si
economică a
oportunitătilor oferite
de mare însă
asigurându-se
calitatea si
integritatea mediului
marin.
Pentru mările europene, de exemplu,
trebuie luată în considerare Strategia de
Dezvoltare Durabilă dar și Politica Maritimă
Integrată, Politica Comună de Transporturi,
etc.

Sustenabilitatea în
EUROISLANDS
Și în EUROISLANDS situația este identică
primelor două proiecte. Spre deosebire de
acestea însă, definiția sustenabilității poate
fi recompusă mai ușor, din analiza efectuată
asupra situației actuale a insulelor
europene.

Astfel, pentru insule, sustenabilitatea poate
fi definită prin eficiența lor economică
(majoritatea insulelor au o performanță
economică inferioară statelor din care fac
parte), prin viabilitatea demografiei
(majoritatea
au
populații
fragile,
reîmprospătate în unele cazuri doar prin
migrație), prin resursele naturale de care
dispun și de starea lor de degradare și prin
vulnerabilitatea mai mare în fața
modificărilor climatice.

Pentru insulele
europene,
sustenabilitatea evolutiei
lor depinde de
mobilizarea resurselor si
oportunitătilor locale
(resurse culturale si
naturale...), de palierea
inconvenientelor lor
(izolare, echipare
teritorială...), de
valorificarea
conjuncturilor (turism, noi
tehnologii...) si de
împiedicarea sau
atenuarea concretizării
amenintărilor (cresterea
pretului energiei,
consecintele
schimbărilor climei...).
Astfel definit, conceptul devine operațional
și
pentru
alte
regiuni
europene,
continentale de data aceasta, în special
pentru cele periferice din estul și sudul
Uniunii Europene.

Sustenabilitatea
CLIMATE

în

ESPON

În ESPON CLIMATE, proiect destinat să
testeze vulnerabilitatea regiunilor europene
în fața riscurilor și hazardelor climatice,
definirea sustenabilității se impunea de la
Fără multe discuții, definiția sustenabilității

4

este
preluată
din
documentele
programatice europene (Green Paper of
Territorial Cohesion, 2008) și din Raportul
Brundtland referindu‐se clar la structura
teritorială realizată de interacțiunile
necesare pentru a se ajunge simultan la
sustenabilitate economică, socială și de
mediu.

Problematica
vulnerabilitătii „cere
eforturi suplimentare
de armonizare si de
echilibrare a
diferentelor în
vederea asigurării
unei dezvoltări
echilibrate si
sustenabile a UE ca
întreg, întărindu-i
competitivitatea
economică si
capacitatea de
crestere însă
respectându-se
nevoia de protejare
a resurselor naturale
si asigurându-se
coeziunea socială”
(p. 25).

3. Tematici
adiacente
Proiectul EDORA este focalizat asupra
oportunităților de dezvoltare pe care le
prezintă spațiile rurale europene în vederea
promovării competitivității economice locale
ca factor principal de creștere a coeziunii
teritoriului
european,
în
respectul
principiilor dezvoltării durabile. Aceste
tematici induc altele, cum ar fi spre exemplu
respectarea sustenabilității atât prin
valorizarea justă a oportunităților și prin
mobilizarea responsabilă a resurselor locale
cât și prin articularea oportunităților și
resurselor locale cu cele din vecinătate, prin
mecanismele cooperării teritoriale.

Astfel, sustenabilitatea este definită nu ca
un fenomen local, ci ca unul puternic
corelat cu fenomenele desfășurate în
vecinătățile spațiale implicate.
Proiectul ESaTDOR propune pe întreg
parcursul său o promovare accentuată a
strategiilor integrate de administrare a
teritoriului european. Interfața terestru‐
marin este un bun exemplu de aplicare a
strategiilor complexe destinate să asigure
sustenabilitatea evoluției unor teritorii
specifice. Se atinge astfel o altă temă,
respectiv aceea a diversității teritoriilor
europene și prin urmare la necesitatea
flexibilizării politicilor de amenajare
teritorială. Înlănțuindu‐se logic, de aici
decurg
alte
tematici,
respectiv
descentralizarea
administrativă
și
regionalizarea, competitivitatea teritorială,
guvernanța teritorială, etc.
Demersul propus de EUROISLANDS este
interesant deoarece deschide calea către
abordarea unor tematici de interes pentru
întregul teritoriu al Uniunii Europene dar și,
mai ales, pentru teritoriile sale specifice.
Estul european poate beneficia pe deplin de
temele abordate de proiect și care se găsesc
dezvoltate în alte rapoarte din Programul
ESPON.
Una
dintre
acestea
este
atractivitatea teritorială, scăzută în cazul
spațiilor insulare, care trebuie să facă
eforturi mari în vederea ameliorării
acesteia. Lucrul este valabil și pentru multe
dintre spațiile periferice sau izolate din
Uniunea Europeană, care, pentru a‐și
asigura sustenabilitatea, trebui să știe să
acționeze
atât
pentru
ameliorarea
atractivității interne (pentru stabilizarea și
dinamizarea propriilor populații), cât și pe
cea externă (pentru atragerea rețelelor și a
fluxurilor globale). Strategiile implicate fac
trimitere la gradul de echipare cu servicii
publice și/sau economice de interes general,
la calitatea resursele umane, la guvernanța
locală, la competitivitatea teritorială, la
societatea bazată pe cunoaștere, etc.
În fine, ESPON‐CLIMATE ridică problemele
referitoare la vulnerabilitatea și mai ales la

5

adaptabilitatea comunităților teritoriale
europene în contextul climatic planetar
extrem de dinamic. Proiectul ilustrează cel
mai bine necesitatea strategiilor teritoriale
integrate, simultan aplicate la toate scările
de organizare a teritoriului comunitar.

4. Utilizarea
conceptului
Cu excepția proiectului ESPON CLIMATE,
unde durabilitatea evoluției Europei și a
teritoriilor sale componente este în mod
direct pusă în relație cu modificările
climatice în curs, iar conceptul este definit
în accepția sa bazică, în celelalte
durabilitatea apare ca un deziderat social și
ca un obiectiv politic major al Uniunii
Europene. Lipsa unor definiții vizibile pentru
sustenabilitate nu înseamnă nici o scăpare a
echipelor de cercetare și nici vreo oarecare
timiditate din partea acestora. În opinia
noastră,
absența
definiției
și
operaționalizarea directă a conceptului
înseamnă că acesta a devenit unul matur,
asumat atât de mediile specializate cât și de
marele public. În mod logic, această stare
de fapte înseamnă că înțelesul său s‐a
cristalizat și s‐a stabilizat la una sau la
câteva, puține, accepțiuni ale realității sau
ale realităților pe care le desemnează.
În EDORA, în ESaTDOR și în ESPON CLIMATE
conceptul este utilizat cu valențele sale
generale și generalizante. EUROISLANDS
merge mai departe, demonstrând o
operaționalizare avansată a conceptului,
care este pus la treabă nu numai ca o
unealtă de analiză a situațiilor geografice
existente, ci și ca un mijloc de susținere a
strategiilor de perspectivă, de proiectare a
comunitălilor locale sau regionale către un
viitor dorit.

5. Studiile de caz
Ca în toate rapoartele ESPON, studiile de
caz abordate în aceste patru tipuri de
cercetare au trebuit să fie reprezentative
pentru ansamblul spațiului european.
Astfel, în EDORA regiunile studiate combină
arii din estul continentului precum
Chelmsko‐zamojski și Ostrołęcko‐siedlecki
din Polonia, din vest, precum North
Yorkshire și Skye and Lochalsh din Marea
Britanie și Mansfeld‐Südharz și Neumarkt in
der Oberpfalz din Germania, din peninsulele
sudice,
respectiv
Zasavska
și,
Osrednjeslovenska din Slovenia) alături de
Rioja și Teruel din Spania și din nordul
Europei ‐ Jönköping (Norvegia) și South‐
Savo (Finlanda).
În ESaTDOR cercetările au vizat formele
guvernanță dezvoltate în zonele legate
Oceanul Arctic de Oceanul Atlantic
Marea Mediterană de Marea Nordului,
Marea Baltică și de Marea Neagră.

de
de
de
de

EUROISLANDS a selectat dintre insulele
europene câteva reprezentative, respectiv
insule mari (Cipru, Mallorca, Malta,
Sardinia), insule medii (Lipari, Kalymnos,
Saaremaa) sau insule mici (Samso, Kokar,
Lipsi) grupându‐le apoi după performanța
teritorială drept performante (Cipru,
Mallorca, Lipari), intermediare (Malta,
Sardinia, Samso, Kokar) sau rămase în urmă
(Kalymnos, Saaremaa, Lipsi). Anexele
raportului se pot dovedi foarte valoroase
pentru cei interesați, deoarece ele prezintă
chestionarele și rezultatele acestora,
aplicate și rezultate în urma cercetărilor
efectuată pe lângă o mare varietate de
actori teritoriali din insulele vizate de
studiile de caz.

6

ESPON CLIMATE a studiat o serie de arii
reprezentative, la mai multe scări spațiale,
pentru toate regiunile și pentru toate
tipurile de spații europene : Alpii, bazinul
Tisei (Europa Central‐Estică); Renania și
Westfalia din Germania, Olanda (Europa de
Vest); litoralul mediteraneean, Spania și
Insulele Baleare (Europa Sudică), Bergen în
Norvegia (Europa de Nord) și acviferul de
coastă (Finlanda, Olanda, Marea Britanie,
Spania și România).
Deşi proiectele ARTS şi TIPTAP nu prezintă
explicit cazuri particulare au o dublă
importaţă – prezintă contextul spaţial si
instituţional în care evoluează regiunile
europene. Principala realizare a proiectului
ARTS o reprezintă revelarea sensibilităţii
spaţiale
a
celor
douăsprezece
orientări/directive prezentate anterior. În
ceea ce priveşte proiectul TIPTAP, principal
realizare e reprezentată de faptul că
metodologia utilizată este general valabilă şi
aplicabilă tuturor teritoriilor europene.

6. Ilustraţii

Figura 1 :
Modelul conceptual de analiză a insulelor (EUROISLANDS, p. 25)

7

Figura 2 :
Zone de acumulare și zone
de decădere (EDORA,
p.10)

ESPON este un program de cercetare aplicată
finanțat de către Comisia Europeană și statele
membre ale UE. Misiunea sa este de a susține
elaborarea de politici în ceea ce privește
politica de coeziune a UE. Programul face
acest lucru prin furnizarea de dovezi și
cunoștințe cu privire la structurile teritoriale
europene, tendințe, perspective și impactul
politicilor care permit comparații între regiuni
și orașe și care sprijină înțelegerea diversității
teritoriale europene.
CaDEC este un proiect transational în rețea
care are ca scop valorificarea și diseminarea
rezultatelor şi activităţilor ESPON. Proiectul
face posibil acest lucru prin utilizarea
conceptelor ESPON ca o poarta de acces la
rapoartele ESPON.
http://www.espon.eu
Contacts: Romanian ESPON Contact Point
Author: Phd. George ŢURCANAŞU

8